Ion Creangă

Ion Creanga
NASCUT: 1 martie, 1837, Humulesti, Neamt, Romania
DECEDAT: 31 decembrie, 1889
NATIONALITATE: Romana
CUNOSCUT(Ă) CA: Scriitor, povestitor
OPERE CELEBRE: "Amintiri din copilarie", "Soacra cu trei nurori", "Capra cu trei iezi", "Povestea lui Stan Patitul", "Fata babei si fata mosneagului", "Ivan Turbinca", "Harap-Alb", "Povestea unui om lenes".
4.0946180555556 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.09 (576 Votes)


La 1 martie (conform unei condici (mitrici) publicata de Gheorghe Ungureanu, acesta s-ar fi nascut la data de 10 iunie, 1839), 1837, in Humulesti, Judetul Neamt, Plasa de Sus, Romania, s-a nascut Ion Creanga. A fost un povestitor, teolog, prozator, autor de manuale scolare, poet, politician roman, unul dintre cei mai de seama scriitori ai Romaniei. S-a nascut in familia de romani a lui Stefan si a sotiei sale Smaranda.

Ion Creanga nu a fost singur la parinti, ci a mai avut sapte frati si surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Teodor, Vasile si Petre au murit in copilarie, iar Zahei, Maria si Ileana au decedat in 1919. Copilaria lui Creanga a fost una zburdalnica si plina de nazbatii, dupa cum avea sa relateze chiar el mai tarziu in "Amintiri din copilarie", opera care l-a consacrat.

In septembrie 1846, Ion incepe cursurile la scoala din satul natal, infiintata de preotul Ion Humulescu impreuna cu dascalul Vasile a Ilioaoei. In 1848 mama sa il trimite pe valea Bistritei la Brosteni, in grija bunicului sau de pe mama, David Creanga, unde tanarul isi continua studiile la scoala invatatorului Neculai Nanu.

In 1853 sub indrumarea profesorului Isaia Teodorescu ("popa Duhu"), fiind inscris cu numele de Ion Stefanescu, termina clasa a treia la scoala Domneasca din Targul Neamt. In 1854, Ion Stefanescu (Creanga) termina cele patru clase, dupa care in toamna anului se inscrie la scoala de catiheti din Falticeni, unde apare sub numele de Ion Creanga, nume ce avea sa il pastreze pentru tot restul vietii. Un an mai tarziu, in 1855, dupa desfiintarea scolii de catiheti din Falticeni este admis in anul al II-lea la seminarul din Veniamin Costachi din Iasi, ca in 1858 sa absolveasca cursul inferior al seminarului.

La 5 noiembrie 1859 este hirotonisit preot la Biserica cu hramul Patruzeci de Sfinti din Iasi. Aici se insoara cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu, devenind diacon. La 26 octombrie 1860 figureaza ca student in primul an la Facultatea de Teologie din Iasi. La 19 decembrie 1860, se naste Constantin, fiul sau.



In 1864 Creanga intra la Scoala Vasiliana (astazi Academia Vasiliana) Trei Ierarhi din Iasi, sub indrumarea si aprecierea lui Titu Maiorescu. Se inscrie la concursul pentru ocuparea postului de invatator la sectiunea a II-a a clasei intai de la Scoala primara nr. 1 din Iasi. La 13 noiembrie primeste decretul de numire in post, iar la 10 ianuarie 1865 isi incepe activitatea de institutor.

In august 1868 apare "Metoda noua de scriere si citire pentru uzul clasei I primare", de Ion Creanga, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V Raceanu si A. Simionescu. La 20 octombrie 1870 este transferat la Scoala sucursala primara de baieti nr. 1 din Iasi (mahalaua Sararie).

In 1871 apare manualul "Invatatorul copiilor", carte de citit in clasele primare de ambele sexe, cu litere slove si buchi, cuprinzand invataturi morale si instructive.

La 10 octombrie 1872, dupa mai bine de 12 ani de activitate ca dascal si diacon al mai multor biserici din Iasi, este exclus din randurile clericilor, fiind acuzat ca si-ar fi parasit sotia, ar fi tras cu pusca in ciorile de pe Biserica Golia si pentru ca s-ar fi tuns. Excluderea din cler a dus si la excluderea din invatamant, insa la interventia lui Titu Maiorescu este numit din nou dascal. Tot in 1872 apare a doua editie a "Invatatorului copiilor", iar in 1874 apare a III-a editie a "Invatatorului copiilor".

In 1873 divorteaza de sotia sa, castigand custodia copilului sau de 12 ani. Se muta intr-o casa din mahalaua Ticau (bojdeuca).



In 1875 este numit intr-o comisie de examinare a cartilor didactice din Iasi, prilej cu care face cunostinta cu Mihai Eminescu, acesta din urma fiind revizor scolar la Iasi si Vaslui. Cei doi se imprietenesc, fapt pentru care intre anii 1875-1883, la indemnul poetului, Creanga scrie cele mai importante opere ale carierei sale.

Integrat de Eminescu la Junimea, Creanga publica in "Convorbiri literare" "Soacra cu trei nurori" si "Capra cu trei iezi". In 1876 apare "Povatuitoriu la citire", prin scriere dupa sistema fonetica de Gh. Ienachescu si Ion Creanga, iar in "Convorbiri literare" - povestile "Punguta cu doi bani", "Danila Prepeleac"  si "Povestea porcului".

In 1877 tipareste intai in brosura, apoi in "Convorbiri literare" nuvela "Mos Nichifor Cotcariul". Tot in "Convorbiri literare" apar "Povestea lui Stan Patitul" si "Fata babei si fata mosneagului". In 1878 apar in "Convorbiri literare", "Ivan Turbinca", Povestea lui "Harap-Alb", "Povestea unui om lenes".

Apare "Geografia judetului Iasi" (1879), "Mos Ion Roata si Unirea" (1880), prima parte a "Amintirilor din copilarie" (1881), a doua parte a "Amintirilor din copilarie" (aprilie 1881), "Popa Duhu" (1 noiembrie 1881), a treia parte din "Amintiri din copilarie" (1882), nuvelele "Cinci paini" (1883) si "Mos Ion Roata si voda Cuza" (1883). In 1888 citeste ultima parte din "Amintiri din copilarie", in cercul literar a lui Beldiceanu.

La 31 decembrie, 1889, Ion Creanga, se stinge din viata in urma unui atac de epilepsie, in casa sa din Ticau din Iasi, la varsta de 52 de ani. La 2 ianuarie 1890 este inmormantat in cimitirul Eternitatea din Iasi. Postum apare volumul I cu scrierile "Povesti" si "Mos Nichifor Cotcariul." In 1892 apare volumul II cu scrierile lui Creanga ce cuprinde: "Poezii poporane", "Poezii proprii", "Cuvinte, rostiri", "Cinci paini", "Mos Ion Roata si Unirea", "Mos Ion Roata si voda Cuza", "Amintiri din copilarie" si "Popa Duhu".

Viata personala a lui Ion Creanga, transpusa in detaliu in "Amintiri din copilarie" ii confera reputatia de mare prozator, iar sinceritatea cu care prezinta detaliile intime din viata sa, fac din opera sa una dintre cele mai valoroase creatii ale literaturii romane.

Ca specie literara, a abordat Anecdota, literatura pentru copii, Literatura erotica, Fabula, basm, genul liric, memorii, nuvela, satira, povestire, Schița, literatura fantastică. Opera sa a influentat scriitori precum Nicolae Constantin Batzaria, Leo Butnaru, Ion Călugăru, Ion Dragoslav, Victor Eftimiu, Elena Farago, Șerban Foarță, Horia Gârbea, Ion Iovescu, Vlad Ioviță, I. I. Mironescu, Mircea Nedelciu, Constantin S. Nicolaescu-Plopșor, Constantin Sandu-Aldea, Stelian Țurlea, Grigore Vieru.



Unicul sau fiu, Constantin, fost ofițer de carieră, s-a casatorit in 1886 cu Olga Pătru, fiica unui comerciant din Brăila. Acestia au avut impreuna patru copii, Laetitia, Horia, Silvia si Ion (Ionel). Horia Creangă și Ion (Ionel) Creangă, aveau sa devină arhitecți renumiți ai perioadei interbelice.

In 1993, post-mortem, dupa mai bine de 121 de ani, Ion Creanga a fost reprimit in randurile clerului.

Casa Memoriala Ion Creanga

Casa in care a copilarit "Nica" a fost construita intre anii 1930-1831 de catre bunicul scriitorului, Petre Ciubotariul. Acesta a daruit-o tatalui scriitorului, Stefan, in 1835 cand acesta s-a casatorit cu Smaranda Creanga din Pipirig. Scriitorul a locuit aici de la nastere pana in anul 1846, iar cu intreruperi pana in anul 1855, momentul plecarii sale la Iasi.

In anul 2004, casa parinteasca din Humulesti, se afla pe lista Monumentelor Istorice din judetul Neamt. Casa este situata in strada Ion Creanga nr. 8, fiind datata din anul 1833. Casa este realizata din lemn cu acoperis din sindrila. A fost locuita de urmasii scriitorului pana in anul 1959, fiind restaurata cu implicarea lui Nicolae Iorga in anul 1937. Au mai urmat o serie de alte restaurari in anii 1960, 1975, 1988. Casa este vizitata anual de 40.000-50.000 de turisti.

 





Tags: biografie viata date informatii cronologie Membrii societatii Junimea Amintiri din Copilarie Scriitori români Naşteri în 1837 Decese în 1889 Aniversări 1 martie Decese 31 decembrie Referat Membrii Academiei Române

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 88858