SCRIITORI

„Umple-ți hârtia cu respirațiile inimii tale” – William Wordsworth


Grigore Vieru
Grigore Vieru

GRIGORE VIERU

  • NASCUT: 14 februarie, 1935
  • DECEDAT: 18 ianuarie, 2009
  • NATIONALITATE: Română
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Poet

NAȘTEREA

La 14 februarie 1935, în satul Pererita, de pe malul stâng al Prutului, fostul județ Hotin, s-a născut Grigore Vieru, în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru (născută Didic). A fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

STUDII

În 1950 a absolvit școala de 7 clase din satul natal. În 1953 a terminat școala medie nr. 2 din orașul Lipcani.

În 1957 a debutat editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", care a fost apreciată de critică literară drept un început de bun augur.

În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de Filologie și Istorie. Din cauza lipsei materiale a fost nevoit să abandoneze periodic cursurile. A apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicuțe". S-a angajat ca redactor la revista copiilor "Scânteia leninistă".

CARIERĂ ȘI VIAȚA PERSONALĂ

În 1959, la 8 iunie, s-a căsătorit cu Raisa, profesoară de română și latină, născută Nacu. A fost redactor la revista "Nistru", actualmente "Basarabia", organ al Uniunii Scriitorilor.

Între 1960 și 1963 a fost redactor la Editura "Cartea Moldovenească". În 1960, la 16 iunie, s-a născut primul copil al familiei Grigore Vieru, Teodor. La 29 iunie 1965, i s-a născut cel de-al doilea copil, Călin.

În 1974 Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, i-a făcut o invitație oficială din partea Uniunii Scriitorilor, la care poetul a răspuns afirmativ.

În 1989 a fost ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreți și compozitori de muzică ușoară din Basarabia, poetul a întreprins un turneu în Moldova de peste Prut. Artistii au fost primiți cu lacrimi în ochi.

În 1991 a devenit membru al Comisiei de Stat pentru problemele limbii. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Romane.

OPERA

În 1961, la Editura "Cartea Moldovenească", i-au apărut două plachete de versuri pentru copii: "Fat-Frumos curcubeul" și "Buna ziua, fulgilor!". În 1963 au apărut două cărți pentru copii: "Mulțumim pentru pace" (versuri) și "Fagurași" (versuri, povestiri și cântece).

În 1964, revista "Nistru" a publicat poemul "Legământ", dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.

În 1965, prefatat de Ion Druta, a apărut volumul "Versuri pentru cititorii de toate vârstele", volum pentru care i s-a acordat Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii și tineret (1967).

În 1967, la Editura "Lumina", i s-a tipărit culegerea pentru copii "Poezii de seama voastra".

În 1968 a avut loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tau", cu o prefată de Ion Druta. Cartea a fost apreciată de critică literară drept cea mai originală apariție poetică din ultimii ani. Chiar în anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuși", iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicatii au apărut pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1969 a tipărit "Duminica cuvintelor", la Editura "Lumina", cu ilustrații de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preșcolari, care a devenit obligatorie în orice grădiniță de copii.

În 1970, Editura "Lumina" a scos de sub tipar "Abecedarul școlar", ai cărui autori sunt Spiridon Vangheli, Grigore Vieru și pictorul Igor Vieru. A apărut volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai câteva zile după apariție, în urma unui denunț, a fost retras din librării pentru poemul "Curcubeul", în care s-a găsit ascuns Tricolorul Românesc.

În 1971, a apărut la Editura "Cartea Moldovenească", în colecția "Miorița", placheta "Versuri", cu o prefată de George Meniuc.

În 1973 Grigore Vieru a trecut Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. A participat la întâlnirea cu redactorii revistei "Secolul XX", Dan Haulica, Ștefan Augustin Doinaș, Ioaniche Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. A vizitat, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Varatec. S-a întors la Chișinău cu un sac de cărți.

În 1975 la Editura "Lumina" a apărut cartea pentru cei mici "Mama", ilustrată de Igor Vieru. În 1976 a scos la Editura "Lumina", volumul "Un verde ne vede", pentru care i s-a acordat Premiul de Stat al Republicii Moldovenești (1978).

În 1977 la invitația Uniunii Scriitorilor din România, a vizitat împreună cu soția mai multe orașe din România: București, Constanța, Cluj-Napoca, Iași.

În 1978 prin apariția la Editura "Junimea" din Iași a volumului "Steaua de vineri", cu o binecuvântare de Nichita Stănescu, a fost ruptă gheața tăcerii între scriitorii români de pe ambele maluri ale Prutului.

În 1980 "Fiindcă iubesc", o nouă culegere de versuri lirice, bine primită de cititori și de critică literară, "Sa cresti mare", culegere de cântece pentru copii.

În 1982 a fost lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu Gopo. Autorul muzicii Eugen Doga, autorul textelor pentru cântece Grigore Vieru.

În 1983 a apărut, la Editura "Literatura artistică" din Chisinau, "Taina care mă apără". În 1984 poetul și-a adunat cele mai frumoase poezii și cântece, medalioane, secvențe publicistice în volumul "Scrieri alese", prefatat de criticul și istoricul literar Mihai Cimpoi.

În 1985 poetul a împlinit 50 de ani. A dorit cu această ocazie să facă un spectacol literar-muzical la Palatul Octombrie (azi Palatul Național). Comitetul central al Partidului Comunist din Moldova a interzis spectacolul.

În 1987 "Poftim de intrați", o altă culegere de cântece pentru copii, realizată de aproape toți compozitorii basarabeni care scriu pentru copii.

În 1991, la Editura "Orient-Occident" din București, a apărut volumul "Hristos nu are nici o vina", cu o prefată de Carolina Ilica și o postfață de Dumitru M. Ion.

La "Electrecord", București, a apărut în 1992 discul de cântece "Rasai", realizat împreună cu marii dispăruți Doina și Ion Aldea Teodorovici.

A apărut in 1993, la Editura "Porto-Franco", Galați, cartea de versuri "Curățirea fântânii". Selectia și aprecieri critice de V. Paslaru, postfata de V. Craciun.

În 1994 la Editura "Scrisul românesc" din Craiova, a apărut volumul "Rugaciune pentru mama", cu o prefată de Tudor Nedelcea.

ONORURI ȘI DISTINCȚII

În 1988 i s-a acordat cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare "Andersen".

În 1990 Grigore Vieru a fost ales Membru de Onoare al Academiei Romane. La Editura "Hyperion", a apărut cartea pentru cei mici, "Frumoasa-i limba noastra".

În 1992 Academia Romana l-a propus pentru Premiul Nobel pentru pace.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național "Steaua României" în grad de Mare Cruce. Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași îi poartă numele, Strada Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor.

ACCIDENTUL ȘI MOARTEA

În 2009, pe 16 ianuarie, poetul a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzie a cordului și a plămânilor și contuzie a organelor abdominale, având șanse minime de supraviețuire. Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca. La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova și director adjunct al Ansamblului de dansuri populare "Joc" din Chișinău, aflat într-o stare mai ușoară.

Grigore Vieru a încetat din viață pe data de 18 ianuarie, la exact două zile după accident, în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.

Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie la Chișinău, în cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova.

ARTICOLE SIMILARE

Mircea Albulescu
Mircea Albulescu

Mircea Albulescu

Corneliu Vadim Tudor

Corneliu Vadim Tudor

Eugen Cioclea

Eugen Cioclea

Ion Vatamanu
Ion Vatamanu

Ion Vatamanu