Nicolae Iorga (1871-1940)

4.125 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.13 (12 Votes)


 

Nicolae Iorga1871 In noaptea de 5 iunie, s-a nascut Nicolae Iorga, in orasul Botosani. Era fiul avocatului Nicu Iorga si al Zulniei Iorga.

1876 La 20 martie, moare tatal sau, pe cand Nicolae nu implinea cinci ani. Mama lui va fi longeviva incetand din viata la varsta de nouazeci si trei de ani, in ziua de 6 aprilie 1934 (cf. N. Iorga, "Memorii", vol. VII, p. 159).

1878 In aprilie, Iorga incepe cursurile scolii primare in orasul natal, pe care le termina in anul 1881.

1881 Incepe liceul tot la Botosani (Liceul „August Treboniu Laurian“).

1886 Se muta la Iasi; urmeaza, incepand din clasa a VI-a, cursurile Liceului National din localitate.

1888 Trece examenul de bacalaureat. In luna septembrie se inscrie la Facultatea de Litere din Iasi.

1889 In decembrie, trece examenul de licenta cu calificativul "magna cum laude". Aceasta perioada a vietii sale este infatisata in capodopera "O viata de om".

1890 La 18 februarie, are loc stralucitul debut publicistic al lui N. Iorga, in ziarul "Lupta", condus de Gheorghe Panu, cu o cronica asupra dramei "Napasta" de I. L. Caragiale, situandu-se de partea dramaturgului violent atacat pentru aceasta noua creatie a sa. De acum incolo, in paginile unor reviste stiintifice si literare ("Arhiva literara si stiintifica", "Revista noua", "Literatura si arta romana", "Contemporanul" etc.), dar si in paginile unor cotidiene ("Lupta", "Drapelul" s.a.), N. Iorga va desfasura o ampla activitate publicistica, de critic si istoric al literaturii romane, scriind studii si articole despre literatura romana si universala. Cea mai mare parte a scrierilor sale din aceasta perioada, care il situeaza ca pe unul din criticii romani cu cel mai larg orizont din secolul al XIX-lea, au fost stranse in editia "Pagini din tinerete", vol. I—II, "Editura pentru Literatura", 1968. Tot in aceste volume se afla si o selectie din opera sa beletristica: versuri si note de drum din perioada inceputurilor sale.

La 25 martie, se casatoreste cu Maria Tasu, fiica magistratului Vasile Tasu. La 15 aprilie intreprinde prima sa calatorie in strainatate, in Italia. In toamna, primind bursa "Iosif Nicolaescu", incepe calatoriile sale de studii in Franta, Germania, Anglia. Calatoria in strainatate va deschide un capitol nou in viata lui N. Iorga, prin acumularile intelectuale datorate frecventarii cursurilor unor mari profesori ai vremii, unii ramanandu-i prieteni, solicitandu-i studii in reviste de specialitate, carti despre istoria Romaniei, invitandu-i la congrese sau pentru lectii si conferinte. In acelasi timp, incepand cu volumul "Amintiri din Italia" (1895), Iorga va scrie, practic, despre toate calatoriile sale in strainatate, care se vor desfasura pana in 1939, mai bine de patru decenii, volume, insemnari in reviste si ziare, constituind una din biruintele sale literare, ce il situeaza printre cei mai de seama scriitori romani ai genului. Toate notele sale de drum din strainatate au fost reunite in editia "Pe drumuri departate", trei volume, "Editura Minerva", 1987.

1895 In urma unui concurs viu disputat, obtine catedra de istorie universala a Universitatii din Bucuresti. Lectia de deschidere, tinuta in luna noiembrie, s-a intitulat "Despre utilitatea studiilor istorice". Lectiile de deschidere ale cursurilor universitare, discursul de receptie la Academia Romana si alte contributii teoretice legate de stiinta istoriei au fost adunate in volumul "Generalitati cu privire la studiile istorice", aparut in doua editii antume (1911 si 1933), a treia, cea mai completa, aparand postum, in 1944.

1897 Este ales, in unanimitate, membru corespondent al Academiei Romane.

1901 La 4 februarie, se casatoreste, la Brasov, cu Ecaterina Bogdan, sora istoricului Ioan Bogdan si a criticului G. Bogdan-Duica. In prealabil divortase de prima lui sotie, Maria Tasu. 

Cu "Istoria literaturii romane in secolul al XVIII-lea" (1688—1821), tiparita in doua volume:  I. "Epoca lui Dimitrie Cantemir — Epoca lui Chesarie de Ramnic", II. "Epoca lui Petre Maior — Excursuri", N. Iorga inaugureaza o serie de istorii ale literaturii romane; vor aparea: "Istoria literaturii romanesti in veacul al XIX-lea, de la 1821 inainte", in legatura cu dezvoltarea culturala a neamului (trei volume); "Istoria literaturii romanesti contemporane": I. "Crearea formei, 1867—1890", II. "Crearea fondului". A mai publicat "Istoria literaturii romanesti, Introducere sintetica".

N. Iorga a scris si "Istoria literaturilor romanice", in dezvoltarea si legaturile lor, in trei volume, primul din 1920.

La 2 decembrie, apare revista "Samanatorul", sub directia lui Alexandru Vlahuta si G. Cosbuc. N. Iorga isi incepe colaborarea in ziua de 4 mai 1903. Articolul-program care marcheaza directia ideologica imprimata de el acestei publicatii si nasterea curentului al carui intemeietor si mentor a fost — samanatorismul — apare in numarul din 18 mai 1903. O selectie din articolele, cronicile si notele sale a aparut in doua volume, cu titlul "O lupta literara" (1914, 1916). In anul 1979, la "Editura Minerva", a aparut, cu acelasi titlu, in doua volume, cel dintai, reunind paginile selectate de N. Iorga in editia din timpul vietii sale, cel de-al doilea, paginile ramase in periodice, cea mai completa culegere din textele semnate de N. Iorga in "Samanatorul", cu titlul "O lupta literara" (vol. I—II).

1906 La 13 martie, numele lui N. Iorga este pronuntat ca initiatorul miscarii de protest a tineretului studios impotriva unei reprezentatii cu o piesa franceza, jucata in limba franceza de artisti amatori din randurile aristocratiei romanesti, pe scena Teatrului National din Bucuresti. Au loc manifestatii si incidente intre studenti si armata. La actiunea lui N. Iorga s-au raliat numerosi intelectuali romani. Istoricul acestui moment al vietii lui N. Iorga, in volumul "Lupta pentru limba romaneasca". Paraseste conducerea revistei "Samanatorul", conform unui anunt publicat in numarul din 22 octombrie.

La 10 mai, apare primul numar al publicatiei "Neamul Romanesc" care, cu o periodicitate diferita, este principala tribuna prin care se exprima atitudinea lui N. Iorga fata de fenomenele sociale, politice, culturale, din tara si strainatate.

1907 Dupa rascoalele taranesti (N. Iorga fusese considerat unul dintre "instigatori"), candideaza la alegerile pentru Camera Deputatilor si este ales la Iasi. Incepe o lunga cariera de parlamentar, fiind socotit unul din marii nostri oratori. In 1939—1940 va aparea, in trei volume, o selectie din "Discursurile parlamentare ale lui N. Iorga".

1908 La 2 iunien se inaugureaza cursurile Universitatii Populare de vara de la Valenii de Munte care, cu o pauza de cativa ani, cauzata de primul razboi mondial, vor dura mai bine de trei decenii. Ultima editie organizata de savant si cu participarea sa, are loc in vara anului 1940. Cursurile vor fi reluate, cu intermitenta, dupa moartea savantului, pana in zilele noastre.

1911 Tine discursul de receptie ca membru titular al Academiei Romane. Discursul se intituleaza "Doua conceptii istorice". Raspunsul a apartinut fostului sau profesor, A. D. Xenopol.

1916 In urma infrangerilor suferite de armata romana, se refugiaza la Iasi, unde tipareste, cu o frecventa cotidiana, "Neamul Romanesc". In ziua de 14 decembrie, 1916, rosteste un discurs in Parlamentul refugiat la Iasi, considerat unul din cele mai inalte expresii ale artei oratorice romanesti, care a starnit un ecou iesit din comun.

1919—1940 Cei douazeci si unu de ani ai perioadei dintre cele doua razboaie mondiale, sunt marcati printr-o activitate febrila de profesor, conferentiar, orator parlamentar, autor de sinteze istorice si culturale. De asemeni, pe scena Teatrului National din Bucuresti, in special, dar si pe aceea a Teatrului Popular, infiintat si condus de el, i se joaca un numar important de piese de teatru. Cu o frecventa anuala sau, uneori, mai des, intreprinde calatorii in strainatate, in special, pentru cursurile sale de la Sorbona. Pentru a avea o imagine a calatoriilor lui N. Iorga peste hotare, din 1890 pana in 1939, vom spune ca tarile cele mai des vizitate au fost: Italia, Franta, Elvetia, Belgia, Olanda, Jugoslavia, Austria, de doua ori Spania, o singura data Norvegia, Turcia, Grecia, Portugalia, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia. Nu a calatorit in Rusia si in Finlanda. O situatie speciala are Germania, unde si-a facut cea mai mare parte a studiilor, in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea.  Dupa venirea lui Adolf Hitler la putere, nu a mai calatorit in Germania.

1930 La 27 ianuarie, intreprinde o calatorie in Statele Unite ale Americii, singura lui calatorie in afara Europei (vezi "Pe drumuri departate", ed. cit., vol. III).

1931 Presedintele Consiliului de Ministri al Romaniei, in fruntea unui cabinet de „tehnicieni“. Guvernarea sa a facut obiectul unor opinii controversate, din pricina faptului ca N. Iorga a luat puterea intr-o perioada economica neprielnica, momentul maximei desfasurari in tara noastra a crizei economice mondiale.

Apar primele doua volume din "Memorii". Prin "Memorii", N. Iorga intelegea notele sale zilnice, evenimentele fiind insemnate, dupa propria sa marturie, in seara fiecarei zile. Vor aparea sapte volume, prima insemnare fiind din ziua de 17 mai 1917, ultima din 24 februarie 1938. Insemnarile dinainte de 17 mai 1917 se afla in arhiva N. Iorga, evacuata odata cu tezaurul national la Moscova, in timpul primului razboi mondial.

1932 Apare sub trei regii, cu supratitlul "Romania contemporana de la 1904 la 1930" si subtitlul "Istorie a luptei pentru un ideal moral si national".

1934 Un an deosebit de bogat in tiparitura de referinta: "Byzance apres Byzance"; "Histoire de la vie byzantine", "O viata de om" — asa cum a fost, vol. I—III, monumentala autobiografie, considerata o capodopera a literaturii romane; "Oameni care au fost", primul volum reunind intr-o serie de patru volume portretele sale publicate incepand din 1904, culme a artei noastre portretistice.

1936 Apare primul volum din "Sfaturi pe intunerec", o selectie din conferintele sale radiofonice, rostite incepand din 1920. Urmatorul volum va aparea in 1940 si va cuprinde conferintele tinute la Radio pana la sfarsitul anului 1938.

Apar primele doua volume din "Istoria romanilor", urmand ca pana in 1940 sa fie tiparite toate cele zece tomuri ale acestei lucrari, care sintetizeaza gandirea si cercetarile savantului.

1939 Apare "Romania cum era pana la 1918", vol. I. "Romania "Munteana"", vol. II. "Moldova si Dobrogea" si "Neamul Romanesc in Ardeal si Tara ungureasca la 1906", cuprinzand notele sale de drum prin tara, incepand din anul 1903, cand tipareste volumul "Drumuri si orase". Apar, in doua volume, toate poeziile lui N. Iorga, vol. I — 1917, vol. II — 1940.

1940 Apare, in doua volume, "Histoire des Roumains de Transylvanie et de Hongrie", editia a II-a.

Desi in 1936, parlamentul Romaniei il numise profesor pe viata — impreuna cu doctorul Gheorghe Marinescu — imediat dupa 6 septembrie 1940 este pensionat. Una dupa alta, publicatiile conduse de el, "Neamul Romanesc", "Cuget clar" ("Noul Samanator"), inceteaza sa mai apara. In noaptea de 27 noiembrie, Nicolae Iorga este asasinat in padurea Strejnicul. Fusese ridicat, cu cateva ore mai inainte, de la vila sa de la Sinaia, de catre o echipa a "Garzii de fier" condusa de Traian Boieru. Biografie realizata de Valeriu R’peanu.

 

 

 



  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 5565