Alexandru Dimitrie Ghica

NASCUT: 1 mai 1795, Tara Romaneasca
DECEDAT: Ianuarie 1862, Napoli, Italia
NATIONALITATE: Română
CUNOSCUT(Ă) CA: Domn al Tarii Romanesti
4.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.50 (1 Vote)


Era frate cu Grigore al IV-lea Ghica (18221829). Alexandru Dimitrie Ghica a fost primul domn "regulamentar", Tării Româneşti, precum Mihai Sturdza in Moldova (1834-1849).

Războiul ruso-turc din 1828-1829 pentru suprematie în sud-estul Europei s-a încheiat, în 2/14 septembrie 1829, cu tratatul de pace de la Adrianopol (astazi Edirene), semnat de Imperiul otoman, puterea suzerană, şi de Imperiul trist, puterea protectoare a Principatelor dunărene. De o valoare exceptională pentru destinul Principatelor dunarene, tratatul prevedea; restituirea de către Poarta in benefciul Tării Româneşi, a raialelor (orasele-port cu hinterlandul lor) de pe malul stang al Dunarii, Braila, Giurgiu si Turnu, talvegul marelui fluviu devenind granita (intrare in vigoare in martie 1830); anexarea deltei Dunarii de catre Rusia; reconfirmarea autonomiei  administrative a celor doua state române şi îngrădirea dreptului de interventie a Inaltei Porti; numirea domnilor pe viată; libertatea comertului pentru toate produsele; dreptul de navigatie pe Dunăre cu vase proprii mentinerea ocupatiei ruse (1828-1834) şi recunoaşterea şi confirmarea, de către Poarta, a regulamentelor administrative elaborate, in acest răstimp, de administratia militară rusă.

Astfel, în vremea celei de-a patra administratii ruse (1829-1834) conduse, începând din 1829, de generalul Pavel Dimitrievici au  fost promulgate, in 30 martie/ 11 aprilie 1830, Regulamentele Organice, redactate de Divanurile Moldovei şi Tării Româneşti, formate din reprezentantii marii boierimi, sub preşedintia consulului general rus Matvei Lvovici Minciaki. Aceste legiuiri (cu rol de lege fundamentală până în 1858) erau de fapt adevarate constitutii menite să furnizeze celor două Principate institutile necesare modernizärii structurilor societatii româneşti, în domeniul economic - favorizarea aparitiei proprietătii de tip capitalist, libertatea comertului şi desfiintarea monopolului breslelor - fiscal (introducerea unui impozit unic, capitatia), social (reglementarea regimului, de fapt inasprit, al clacii), constitutional - principiul separării puterilor in Stat, adică Domn ales de legislativ, cu alte cuvinte de Adunarea obştească reunită in sesiune extraordinară, Sfat administrativ largit (Interne, Finante, Secretariat de stat pentru relatii externe, Justitie, Culte, Razboi) - juridic (infintarea tribunalelor judetene si a Inaltului Divan), politienesc (crearea unei militii, nucleul viitoarei politii şi al armatei nationale).

Deşi, prin conventia ruso-turcă de la Sankt Petersburg, din 17/29 ianuarie 1834, Poarta recunoştea Regulamentele Organice, s-a hotărât totuşi ca, în mod exceptional, primii domni ai celor două Principate dunărene să fie numiti de cele două puteri semnatare ale conventiei, şi nu aleşi, aşa cum prevedeau regulamentele, de către Adunările obşteşti extraordinare.

Intre 1835-1838, a "activat" la Paris "Cercul revolutionar român" din care făceau parte Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Kretulescu, Costache Negruzzi, C.A. Rosetti, etc. Poetul Alphonse de Lamartine, istorici Edgar Quinet şi Jules Michelet sprijineau activitatea cercului. Ciclonul revolufionar incepea să se formeze pe apele Senei.



In mai 1840, s-a constituit o societate secretă, condusă de marele boier Dimitrie Filipescu, al cărei program era inspirat in bună măsură de principiile Revolutiei franceze (libertate, egalitate, armată revolutionară, independentă nationala). Deconspirati, conducătorii societătii au fost arestati in luna octombrie a aceluiaşi an, unii fiind închişi, Eftimie Murgu şi Jean Vaillant expulzati, Nicolae Balcesu, minor, fiind internat la manastirea Margineni (jud. Prahova).

In privinta relatiilor cu puterea suzerană şi cea protectoare, mentionäm faptul ca, sub presiunea Portii, Adunarea obstească a votat introducerea in Regulamentul Organic a "articolului aditional", care supunea orice modificare constitutionlă aprobarii celor două puteri. De aici decurgea o restrangere a autonomiei Tării Româneşti. In 7/19 octombrie 1842, Alexandru Dimitrie Ghica, învinuit de a fi incercat modificarea unor prevederi ale Regulamentului Organic, a fost inlocuit prin consensul Portii, curtea suzerană, şi al Moscovei, curtea protectoare. Lui Alexandru Dimitrie Ghica i-a urmat Gheorghe Bibescu (1842-1848), ales, în 20 decembrie 1842/1 ianuarie 1843, de către Adunarea obştească extraordinară a Tării Româneşti.

In 1835, pe moşia Pantelimon de lângă Bucureşti au loc primele "incercări" cu maşini agricole, iar în 1840, Zucker şi Gotlieb înfiintează, tot la Bucureşti, primele ateliere de pluguri de fier cu tractiune animală, şi concep o maşină de treierat. Tot în 1840, începe exploatarea minelor de cărbune din Valea Jiului. In 1841, se infiinteaza o fabrică de fidea şi macaroane la Brăila, una de tutun la Popesti (jud. Prahova). In 1836, Braila este declarată "porto franco" (port liber), iar in 1837, se infinteaza primul serviciu de poştă.

In 1835, la Sacaieni (jud. Prahova), pe moşia lui Emanoil Balăceanu, Theodor Diamant "experimenta" un falanster (asociatie de productie in care muncitorii trăiesc în comunitate după sistemul lui Charles Fourier (1772-1837)

In 1835, se stabilea la Bucureşti pictorul ceh Anton Chladek (1794-1882), primul maestru laic al lui Nicolae Grigorescu (1838-1907).



In 1834, se termina construirea Palatului Sutu din Bucureşti, "opera" arhitectilor germani, fratii Konrad şi Vitul Schwink. De stil neogotic, palatul gazduieşte, din 1959, Muzeul de Istorie al oraşului Bucureşti. In 1835, se încheia construirea, pe actuala Cale a Victoriei, a Palatului Ştirbei din Bucureşti, după planurile arhitectului german Joseph Hartl.

In primävara lui 1837, in judetul Buzau, era descoperit, în mod întâmplător, "tezaurul" gotic devenit celebru "de la Pietroşita" (sau "Cloşca cu puii de aur").



Tags: biografie viata date informatii Tara Romaneasca (1330-1859)

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 868
1: Radu Lungu, Domintori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, Bucuresti, 2010;