Costache Negruzzi

Costache Negruzzi
NASCUT: 1808
DECEDAT: 24 august, 1868
NATIONALITATE: Română
CUNOSCUT CA: Scriitor
4.0365853658537 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.04 (41 Votes)


1808 S-a nascut Constantin (Costache), fiu al lui Dinu Negrut si al Sofiei, la Trifestii Vechi de langa Iasi. (Un timp s-a vehiculat ideea ca Negruzzi s-ar fi nascut in 1800).

1816-1820 Viitorul scriitor ia lectii de limba greaca cu dascalul Chiriac si de limba si literatura franceza cu emigrantul politic polon Brankovitz.

1820 Costache invata romaneste de sine statator, dupa cum ni se destainuie in scrisoarea "Cum am invatat romaneste".

1821 Din cauza miscarii eteristilor, familia Negrut se refugiaza la mosia sa din Sarauti, tinutul Hotin.

1822 Familia Negrut se muta la Chisinau. Din aceasta perioada sunt primele incercari literare ale scriitorului, “Zabavelile mele din Basarabia in anii 1821, 1822, 1823...”.

1823 Familia Negrut se intoarce la Iasi. Viitorul scriitor traduce “Mnemon” de Voltaire.

1824 Traduce “Pirostia Elenei” de Marmontel.

1825 C. Negruzzi isi incepe cariera de functionar la Vistierie (Ministerul de Finante), devenind diac.

1826 Moare tatal scriitorului, tanarul Costache ramanand fara vreo sustinere materiala. E numit caminar.

1829 Scrie nuvela romantica "Zoe".

1835 Este numit postelnic. Publica traducerea melodramei “Treizeci ani sau viata unui jucator de carti” de V Ducange si M. Dinaux.

1837 Este ales deputat al judetului Iasi. Publica “anecdotul” "Aprodul Purice" si cateva traduceri din V. Hugo, Al. Dumas si A. Puskin.

1838 E surghiunit pentru scrisoarea "Vandalism" (aparuta in decembrie 1837). Este ales secretar al Obstestii Adunari. Este numit spatar.

1839 Se casatoreste, la 6 iulie, cu Maria Gane. Publica: "Reteta", "Catacombele Manastirii Neamtului", "Riga Poloniei si Printul Moldaviei", "Un poet necunoscut", "Au mai patit-o si altii", "La Maria" si alte opere.

1840 Este ales primar al orasului Iasi si e numit codirector al Teatrului National, alaturi de M. Kogalniceanu si V. Alecsandri. In "Dacia literara" (nr. 1) publica nuvela istorica "Alexandru Lapusneanul". Vad lumina tiparului: "O alergare de cai", "Fiziologia provincialului" si alte opere.

1841 Apare scrisoarea "Slavonisme". Impreuna cu M. Kogalniceanu publica "200 retete cercate pentru bucate si alte treburi gospodaresti".

1842 E ales deputat de Iasi. Publica, in "Albina romaneasca", scrisoarea "Pacala si Tandala".

1843 Este numit director (ministru) al Vistieriei. In "Foaie pentru minte, inima si literatura" publica lucrarea "Cantec vechi".

1844 In revista "Propasirea" sunt publicate 4 scrisori negruzziene despre limba. Vede lumina tiparului nuvela "Toderica", localizare dupa o nuvela a lui P. Merimee, dupa care e din nou surghiunit la mosia sa. Traduce din satirele lui Antioh Cantemir.

1845 Se invredniceste de titlul de "aga". Apare nuvela "Sobieski si romanii".

1846 Vede lumina tiparului lucrarea negruzziana "Elemente de dreptul politic" despre mai multi autori.

1847 C. Negruzzi traduce "Les femmes savantes" de Moliere.

1848 Ramane departe de miscarea revolutionara a anului. Este numit postelnic si efor al scolilor.

1849 Publica vodevilul "Doi tarani si cinci carlani". Vede lumina tiparului un fragment din "Femeile savante" de Moliere, tradus de C. Negruzzi.

1851 Revine in fruntea conducerii Vistieriei. Ii apar piesele "Carantina" si "Muza de la Burdujani".

1852 Publica scrisoarea "Pelerinagiu".

1855 Intreprinde o calatorie la Berlin si Ems, impresiile servindu-i la crearea scrisorii "Baile de la Ems". In “Romania literara“ a lui V. Alecsandri publica scrisoarea "Un proces de la 1826".

1856 E numit vornic si, din nou, ministru al Vistieriei.

1857 Devine membru al Divanului domnesc. Publica volumul "Pacatele tineretelor".

1859 Este numit director al Statisticii centrale si membru al unei comisii pentru intretinerea si imbunatatirea activitatii teatrale.

1861 Este numit din nou in fruntea Vistieriei (ministru de finante). Publica brosura "Despre capitala Romaniei".

1862 Voteaza pentru unirea definitiva a Principatelor. Publica studii asupra limbii romane.

1865 Publica un necrolog la moartea lui Alecu Donici.

1866 Numele lui C. Negruzzi figureaza printre membrii Societatii literare romane.

1867 Este ales membru al Societatii Academice. In "Convorbiri literare" ii apare "Flora romana".

1868 La 24 august, C. Negruzzi inceteaza din viata. A fost inmormantat in cimitirul bisericii din Trifestii Vechi.

 

 



  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 13965