Boierul Gheorghe Bibescu i-a urmat lui Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), în urma alegerii, din 20 decembrie 1842/1 ianuarie 1843, de către Adunarea obştească extraordinară a Tarii Româneşti.
Proaspătul domn i-a gratiat, in 21 februarie/5 martie 1843, pe membrii societätii secrete din 1840. Nicolae Bălcescu fusese gratiat chiar de catre domnul pedepsitor, Alexandru Dimitrie Ghica, in 18/30 aprilie 1842.
In toamna lui 1843, s-a infiintat societatea revolutionara "Fratia" (1843-1848), întemeiată de Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Alexandru G. Golescu, Christian Tell. Lozinca "dreptate, fratie" semnifica lupta pentru schimbarea structurilor societati româneşti.
In anul revolutionar 1848, domnului i s-a impus Proclamatia de la Islaz,"rostita" in 9/21 iunie 1848, apoi, in 11/23 iunie, a semnat Constitutia şi a recunoscut noul guvern (Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, Gheorghe Magheru, Ion Heliade-Rădulescu, Ştefan Golescu, Constantin Kretzulescu, C.A. Rosetti, Ioan Odobescu). Indecis sau depăşit de situatie, Gheorghe Bibescu a abdicat în 13/14 iunie 1848.
In 1843, la Tunari, lângă Bucureşti, intra in functiune prima tesătorie mecanică din Tara Româneasca, proprietatea lui Niculae Baleanu, care adusese maşini din Austria.
In 1843, se lansa, la Brăila, prima corabie a Tării Româneşti pentru navigatie maritimă, iar la Galati, prima goeletă militară română.
