CONDUCĂTORI

Radu al X-lea Mihnea

  • NASCUT: 1586
  • DECEDAT: 13 ianuarie, 1626
  • NATIONALITATE: Română
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Domn al Tarii Romanesti si al Moldovei
  • DOMNIE: 1601-1602 (I - TR), aprilie 1611 - mai 1611 (II - TR), 12 septembrie 1611 - august 1616 (III - TR), 1616-1619 (IV - Mold.), 1620-1623 (V - TR), 1623-1626 (VI - Mold.)
  • PRECEDAT DE: Locotenenta domneasca (T.R.), Radu Serban (T.R), Alexandru Movila (Moldova), Gavril Movila (Tara Romaneasca), Ștefan IX Tomșa
  • SUCCEDAT DE: Radu Serban (Tara Romaneasca), Gavril Movila (Tara Romaneasca), Gaspar Graziani (Moldova), Alexandru Coconul (Tara Romaneasca), Miron Barnovschi (Moldova)

Radu (al X-lea) Mihnea a fost domn al Tarii Romanesti (septembrie 1601 - martie 1602, aprilie 1611 - mai 1611, 12 septembrie 1611 - august 1616, august 1620 – august 1623) si al Moldovei (24 iulie 1616 - 9 februarie 1619 și 4 august 1623 - 20 ianuarie 1626).

Era fiul lui Mihnea Turcitul , care, împreună cu un fiul al său mai mare, trecuseră la religia mahomedană. Pentru a nu se petrece același lucru și cu el mama lui Mihnea l-a dus în ascuns la Muntele Athos, la mănăstirea Iverilor și de acolo, călugărit, a plecat la Veneția. Aici a învățat carte grecească și latinească, poate şi araba. Era instruit şi inteligent.

Prin Radu Mihnea în Țara Românească și prin Alexandru Iliaș în Moldova se stingeau vechile dinastii domnitoare ale Basarabilor şi Muşatinilor. Crescând în mediul Constantinopolului sau Italiei, sau printre grecii de la Athos, Mihnea, ca de altfel si Alexandru Ilias, au favorizat, atunci cand au devenit domni, penetrația grecilor în țările române.

Pe Mihnea îl întâlnim domn în Țara Românească, pentru prima oară, în următoarele condiții și succesiune: după asasinarea mişelească a lui Mihai Viteazul urmează o locotenență domnească formată din: Radu Buzescu (clucer), Stoica Râioşanul (postelnic), Radu (postelnic), Preda Buzescu (postelnic), Stroe Buzescu (postelnic), Andronic (vistier). Locotenența domnească își încetează activitatea în septembrie 1601, când devine domn Mihnea (septembrie 1601 – martie 1602). Abia în 1611 Poarta îl hotărăște ca domn. Însă, a doua domnie în Țara Românească este foarte scurtă (aprilie – mai 1611), fiind îndepărtat în iunie 1611 de Radu Șerban. Dar nici acesta nu mai poate rezista. În 12 septembrie 1611, Radu Şerban pierde definitiv domnia și Radu Mihnea revine la tron, domnind până în august 1616. Atunci, sultanul îl transferă în Moldova.

Prima domnie din Moldova (24 iulie 1616 – februarie 1619) coincide cu potolirea opoziției boierești din țară împotriva elementelor grecești, care îşi sporiseră numărul. În anul 1619 (februarie), este înlocuit de sultan cu Gaspar Grațiani. Dar pentru credința arătată sultanului şi darurile făcute Porții, este transferat la ultima domnie în Țara Româneasca (august 1620 – august 1623).

În 1623, reuşește să revină în scaunul Moldovei (august 1623 – ianuarie 1626). Cu soția lui, Arghira, probabil grecoaică din Constantinopol, Mihnea a avut un băiat, Alexandru Coconul și trei fete. Despre Mihnea (viitorul Mihnea al III-lea) nu se ştie cu certitudine dacă i-a fost fiu, încât Radu Mihnea ar putea fi ultimul domn Basarab (după cum Alexandru Iliaş a fost ultimul Muşatin). M ihnea moare în scaun, spre sfârşitul lui ianuarie 1626, şi este înmormântat la mănăstirea Radu-Vodă din Bucureşti.

  • Sursă 1: Petru Demetreu Popescu, Dictionar de Personalitati Istorice, Editura Niculescu, Bucuresti, 2001

ARTICOLE SIMILARE

Eustratie Dabija

Iliaș al IV-lea Alexandru

Grigore al V-lea Ghica

Mihail Sturdza