CONDUCĂTORI

Mihail Sturdza

  • NASCUT: 24 aprilie 1794, Iași
  • DECEDAT: 8 mai 1884, Paris, Franța
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Domn al Moldovei
  • DOMNIE: 1834-1849
  • PRECEDAT DE: Ioan Sandu Sturdza
  • SUCCEDAT DE: Grigore al V-lea Ghica

Era fiul marelui logofăt (şeful cancelariei domnești) Grigore Sturdza. Războiul ruso-turc din 1828-1829 pentru supremație în sud-estul Europei s-a încheiat, în 2/14 septembrie 1829, cu tratatul de pace de la Adrianopol (azi Edirne), semnat de Imperiul otoman, puterea suzerană, și de Imperiul tarist, puterea protectoare a Principatelor dunărene. De o valoare excepțională pentru destinul Principatelor dunărene, tratatul prevedea: restituirea de către Poartă, în beneficiul Țării Româneşti, a raialelor (oraşele-port cu hinterlandul lor) de pe malul stâng al Dunării, Brăila, Giurgiu şi Turnu; anexarea deltei Dunării de către Rusia; reconfirmarea autonomiei administrative a celor două state române și îngrădirea dreptului de intervenție a Înaltei Porți; numirea domnilor pe viață; libertatea comerțului pentru toate produsele; dreptul de navigație pe Dunăre cu vase proprii; menținerea ocupației ruse (1828-1834) şi recunoaşterea şi confirmarea, de către Poartă, a regulamentelor administrative elaborate, in acest răstimp, de administrația militară rusă.

Astfel, în vremea celei de-a cincea administrati militare ruse conduse, incepând din 1829, de generalul Pavel Kiseleff, au fost promulgate, în 30 martie/11 aprilie 1830, Regulamentele Organice, redactate de Divanurile Moldovei şi Țării Româneşti, formate din reprezentanții marii boierimi, sub președintia consulului general rus Matvei Lvovici Minciaki.

Aceste legiuiri (cu rol de lege fundamentală până în 1858) erau, de fapt, adevărate constituții menite să furnizeze celor două Principate instituțiile necesare modernizării structurilor societății româneşti, în domeniul economic - favorizarea apariției proprietății de tip capitalist, libertatea comerțului și desființarea monopolului breslelor - , fiscal (introducerea unui impozit unic, capitația), social (reglementarea regimului, de fapt înăsprit, al clăcii), constituțional - principiul separări puterilor în Stat, adică Domn ales de legislativ, cu alte cuvinte de Adunarea obştească reunită în sesiune extraordinară, Sfat administrativ lărgit (Interne, Finanțe, Secretariat de stat pentru relații externe, Justiție, Culte, Război) -, juridic (înființarea tribunalelor județene și a Înaltului Divan), polițienesc (crearea unei miliții, nucleul viitoarei poliții și armatei naționale).

Deşi, prin convenția ruso-turcă de la Sankt Petersburg, din 17/29 ianuarie 1834, Poarta recunoștea Regulamentele Organice, s-a hotărât totuşi ca, în mod excepțional, primii domni ai celor două Principate dunărene să fie numiți de cele două puteri semnatare ale convenției, și nu aleşi, aşa cum prevedeau regulamentele, de către Adunările obștești extraordinare. Mihail Sturdza a fost primul domn regulamentar al Moldovei, precum Alexandru Dimitrie Ghica în Tara Românească.

Mihail Sturdza a fost "martorul" surd şi pedepsitor al revoluției de la 1848. Lui Mihail Sturdza i-a urmat, in august 1849, Grigore al V-lea Ghica (1849-1853, 1854-1856).

In 1840, Gheorghe Asachi înființează o fabrică de hartie la Bacău, cu utilaj vienez şi praghez. În 1835, se inaugurează Academia Mihăileană, prima instituție de invățământ superior din Moldova, profesori fiind, printre alții, Gheorghe Asachi, Ion lonescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Eftimie Murgu, precum și străini.

În 11/23 aprilie 1835, are loc, la laşi, primul spectacol de teatru muzical în limba română, Cantat pastorală sau Serbarea păstorilor moldoveni, cu Matei Millo în primul rol al carierei sale.

In 26 august/7 noiembrie 1834, se joacă, la Iaşi, prima piesă dramatică în limba română al cărei subiect este istoria națională, Dragoş, întâiul domn al Moldovei, de Gheorghe Asachi.

În 1840, Mihail Kogălniceanu, în calitate de tipograf şi editor, "scoate" primele volume din scrierile lui Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălcescu, Alecu Donici, Vasile Alecsandri.

Gheorghe Asachi, împreună cu Gustav Freiwald, concepe planurile catedralei mitropolitane din Iaşi, a cărei zidire se termină în 1839.

În 1848, se încheie construirea Palatului Mihail Sturdza, după planurile arhitectului rus Nicolae Singurov (actualmente sediul Academiei de Muzică).