Alecu Donici

1806 Potrivit unui act eliberat la 4 iunie 1818, Alecu Donici a fost botezat la 19 ianuarie 1806. Era primul copil din cei patru baieti ai clucerului Dimitrie Donici si ai Elenei. Nas a fost Iancu Lambrino, unchiul dupa mama.

1819 La 20 februarie impreuna cu fratele sau Petrache (1808-1872) este inscris la Liceul de cadeti nr.1 din Sankt-Petersburg, unde s-a aflat pana la terminarea studiilor in 1825.

La 29 aprilie Moare tatal fabulistului, clucerul Dimitrie, in varsta de 46 de ani, de tuberculoza.

1825 La 28 aprilie cu gradul de sublocotenent e trimis in regimentul Ekaterinburg, in sudul Basarabiei.

1826 La 30 ianuarie, conform cererii depuse, este eliberat din serviciul militar din motive familiale.

1829-1830  A. Donici participa la combaterea epidemiei de ciuma in Basarabia, fiind membru al comisiei de la Ciuciuleni, organizata in acest scop.

1831  La 7 iulie este ales asesor din partea nobilimii in judecatoria regionala a constiintei, pe termen de 3 ani.

1835  In revista moscovita “Teleskop” apare articolul lui A. Hajdeu "Literati basarabeni", in care A. Donici este prezentat ca traducator talentat al fabulelor lui I. Kralov si al poemului "Tiganii" de A. Puskin. Spre sfarsitul acelui an, probabil in decembrie, se stabileste  in Principatul Moldovei. Se casatoreste cu Maria, fiica lui Costache Rosseti-Balanescu, care a decedat la scurta vreme, lasandu-i doi copii.

1837 La Bucuresti se tipareste, in editie aparte, poemul "Tiganii" de A. Puskin in traducerea lui Donici, din care unele fragmente aveau sa fie reproduse in crestomatia alcatuita de Iacob Ghinculov, "Adunare de scrieri si traduceri, in proza si in versuri, pentru exercitii in limba valaho-moldava".

1839 In “Albina romaneasca“ apare poezia "Amoriu si prietesug" (ulterior "Prietesugul si amorul").

1840 Apare "Fabule", cartea I, Iasi, la Cantora “Daciei literare”, cuprinzand fabulele: "Vulturul si albina", "Greierul si furnica", "Lupul si cucul", "Gastele, Vulpea si bursucul", "Vulturul si paingul", "Parnas, Momita si doua mate", "Lupul si lupusorul", "Calul si calaretul", "Leul si iepurele", "Stigletul si ciocarlanul", "Doua poloboace", "Racul, broasca si stiuca", "Barbatul cu trei femei", "Vulpea si magarul", "Leul la vanat", "Vulpea pedepsita", "Pieptenul", "Magarul", "Antereul lui Arvinte", "Vulpea in livada", "Elefantul in domnie", "Pietrenii si Bistrita", "Galbanul", "Pizmataretul si sarpele", "Magarul si privighetoarea", "Lupul nazar", "Teiul si stejarii", "Veverita".

M. Kogalniceanu reproduce din culegere in primul volum al “Daciei literare” fabulele:  "Antereul lui Arvinte", "Barbatul cu trei femei", "Gastele", "Lupul nazar", "Magarul", "Momita si doua mate", "Parnas", "Vulpea si bursucul", "Vulpea pedepsita". In “Curierul romanesc” din Bucuresti si in “Foaie pentru minte, inima si literatura“ din Brasov sunt retiparite fabulele "Barbatul cu trei femei", "Gastele" si "Momita si doua mate".

La 22 iunie A. Donici daruieste Epitropiei Invataturilor publice din Moldova 100 de exemplare ale cartii "Fabule". Cartea I.

1841 Se casatoreste cu Profira, fiica vornicului Scarlat Krupenski. Aceasta ii va naste 10 copii. Publica in “Albina romaneasca“ "Zi intai aprili", "Autorul si hotul", "Furnica".

In “Foaie pentru minte, inima si literatura“ sunt retiparite din "Fabule". Cartea I: "Antereul lui Arvinte", "Vulpea pedepsita", "Lupul nazar", "Lupul si cucul", "Lupul si lupusorul", "Magarul", "Parnas", "Pizmataretul si sarpele", "Racul, broasca si stiuca".

1842 Apare "Fabule", cartea I, ed. a 2-a si "Fabule", cartea a II-a, Iasi, la Cantora “Foaiei satesti”, aceasta din urma cuprinzand 25 de fabule ("Infiintarea fabulei", "Lupul si motanul", "Soarecul si guzganul", "Morarul", "Furnica", "Florile", "Raul si helesteul", "Ursul la priseci", "Momita si oglinda", "Inteleptul si magnatul", "Liliacul si randunelele", "Lupul la pieire", "Doi caini", "Calul si magarul", "Imparteala", "Muntele", "Lupul si soarecul", "Cheltuitorul si randunica", "Fierul si argintul", "Oracolul", "Norocul in vizita", "Doi raci", "Taranul si oaia", "Taranul si calul", "Poetul si bogatul") si 5 poezii.

La 16 iunie A. Donici doneaza Epitropiei Invataturilor publice 100 de exemplare "Fabule", Cartea a II-a si 10 exemplare "Poezii de G. Alexandrescu", tiparita tot atunci la Cantora “Foaiei satesti” prin staruinta si cheltuiala in parte” a donatorului, precum marturisea el. In “Foaie pentru minte, inima si literatura“ au fost reproduse din "Fabule", cartea a II-a: "Fierul si argintul", "Infiintarea fabulei", "Lupul si soarecul", "Ursul la priseci".

In “Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1842” apare fabula "Varul primare".

1844  In revista “Propasirea, foaie stiintifica si literara“ se publica fabulele "Pastorul si Tantarul", "Musca si poezia".

In “Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1844” se publica fabulele "Paingul si bondarul" si "Braminul".

1845 In “Albina romaneasca“ se publica fabula "Adevarul" sau cucosul de la moara", iar in “Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1845” apare integral traducerea povestirii "Tunsul".

1840-1845  Din aceasta perioada dateaza un fragment dramatic apartinand lui Donici si publicat in timpul de la urma sub titlul "Guraleiul" (vezi “Teatru romanesc inedit din secolul al XIX-lea”, Ed. Minerva, Bucuresti, 1986, p. 244-263).

1847  In “Albina romaneasca“ apar fabulele "Bricele" si "Cainele latrand" (publicata concomitent in “Curierul romanesc” si in “Foaie pentru minte, inima si literatura“).

1850  La 18 mai este numit prezident al Judecatoriei tinutului Neamt. La 25 septembrie e avansat la postul de membru al Curtii de Apel, incepandu-si activitatea in aceasta calitate la 1 noiembrie din acel an.

1851 Se publica fabulele "Bondarul mizantrop" (“Zimbrul”) si "Umbra si omul". In august A. Donici e numit prin ofis domnesc, de catre Grigore Ghica, prezident al Divanului de Intarituri.

1852 In “Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1852” apar fabulele "Doua mance si un copil" si "Trecatorii si cateii".

    La 22 ianuarie este ales membru al Divanului obstesc, ramanand totodata prezident al Divanului de Intarituri. Prin ofis domnesc A. Donici, alaturi de Gr. Cuza, A. Panu si M. Kogalniceanu, este numit intr-o comisie insarcinata cu tiparirea Hronicului romanilor de Gheorghe Sincai.

1853 In “Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1853” se publica fabula "Vulpea duioasa", in ziarul “Saptamana”, redactat de C. Negruzzi, — "Capra si iada". I se confera rangul de vornic.

1853-1854 In ziarul “Saptamana” sunt retiparite fabulele: "Veverita", "Antereul lui Arvinte", "Vulpea si bursucul", "Barbatul cu trei femei", "Gastele", "Greierul si furnica", "Leul si iepurele", "Lupul nazar", "Lupul si cucul", "Vulpea si magarul", "Vulturul si albina", "Vulturul si paingul", "Vulpea in livada", "Lupul si lupusorul", "Magarul", "Magarul si privighetoarea", "Momita si doua mate", "Parnas", "Pieptenul", "Pizmataretul si sarpele", "Teiul si stejarii", "Calul si calaretul", "Fierul si argintul", "Vulpea pedepsita", "Racul, broasca si stiuca".

1855 Iulie-august calatoreste la Paris, pentru a-si aranja doi copii la studii si a-si cauta de sanatate.

In “Romania literara“, redactata de V. Alecsandri, se publica fabulele "Turma si cainele", "Nada si chiticul", "Stiuca si motanul".

In “Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1855" — traducerea articolului "Marea Neagra si imprejurimile sale", in “Calendar prevestitor... al vestitului astronom Cazimia pe anul 1855" (Bucuresti) — talmacirea povestirii "Tunsul".

1855 La 29 decembrie impreuna cu C. Negruzzi si Gh. Asachi este ales membru al Comitetului Teatral, care recomanda piese pentru a fi montate de Teatrul National.

1856 Publica fabulele "Teiul si stejarii" in ziarul “Nepartinitorul” si "Vaporul si calul" in “Steaua Dunarii”.

A. Donici, impreuna cu M. Kogalniceanu, C. Hurmuzachi, T. Laurian, Gh. Asachi, G. Saulescu, T. Codrescu si D. Bojinca, este numit intr-o comisie pentru cercetarea autenticitatii unui Fragment istoric, publicat de G. Boldur-Costachi.

1857 In “Calendar pentru poporul romanesc” (Brasov) se publica fabula "Turma si cainele", reprodusa in “Foaie pentru minte, inima si literatura“; in “Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1857”

(Iasi) se publica fabula "Frunzele si radacina" si poezia "Stelele"; in ziarul “Buciumul” — poezia "La Buciumul", in “Opiniunea” — fabula "Presura".

1858 La Iasi apare Satire si alte poetice compuneri de printul Antioh Cantemir, editia a doua. In “Steaua Dunarii” se publica fabulele "Lupul nazar" si "Lupul batran" (aceasta din urma fiind tiparita concomitent in ziarul “Zimbrul si Vulturul”).

Din acest an dateaza un manuscris ingrijit de fabulist: "Fabule". Editie completa a lui Aleco Donici.

1860 In ziarul “Tribuna romana“ apar fabulele "Broasca si zeul" si "Ursul butnari", iar in “Revista Carpatilor” — "Jderul si cacomul".

In februarie Este ales deputat pentru Adunarea electiva a Moldovei din partea districtului Neamt. In martie-aprilie impreuna cu C. Negruzzi si alti deputati semneaza un Proiect pentru organizarea teatrelor.

1861 A. Donici publica in ziarul “Viitorul” fabulele "Carele cu oale", "Stiuca si motanul", "Turma si cainele", "Mustele si albina", precum si un fragment din "Memoarul brigadierului Maureau de Brasey", despre batalia din anul 1711 de la Stanilesti pe Prut, in traducere din ruseste. Fabula "Mustele si albina" apare concomitent si in “Revista Carpatilor”.

1862 A. Donici publica in “Revista romana“ cateva fabule si poezii: "Dorinta romanului din 1862", "La Ceahlau", "Negutatorul", "Torentele si oamenii" (traducere din poetul rus M. Lermontov).

La 7 martie prin decret princiar A. Donici este numit procuror de sectie la Curtea de Casatiune.

1863 In “Revista romana“ apare in traducerea lui A. Donici articolul "Notitie despre Eparhia Basarabiei" de A. Zasciuk.

In "Lepturariu rumanesc", alcatuit de A. Pumnul (tomul 2, partea I) e retiparita fabula "Focul si statuia de ceara" din Satire si alte poetice compuneri de printul Antioh Cantemir. Tot aici se publica fabulele "Imparteala" si "Muntele".

1864 In "Lepturariu rumanesc" (tomul 4, partea I) sunt retiparite fabulele: "Florile", "Gastele", "Lupul si cucul", "Pizmataretul si sarpele", "Raul si helesteul", "Vulpea si bursucul", "Vulpea si magarul", "Vulturul si albina".

1865 La Chisinau in tipografia lui A. Popov vede lumina tiparului "Cursul primitiv de limba rumana" pentru clasele primare si patru clase gimnaziale, intocmit de I. Doncev, in care au fost incluse fabulele: "Galbanul", "Greierul si furnica", "Stigletul si ciocarlanul", "Vulpea in livada", "Vulpea pedepsita", "Teiul si stejarii", "Vulpea si magarul", "Leul si iepurele", "Gastele", "Vulpea si bursucul", "Racul, broasca si stiuca", "Doua poloboace". Unele din aceste fabule ("Galbanu"l, "Greierul si furnica", "Stigletul si ciocarlanul", "Vulpea in livada", "Racul, broasca si stiuca", "Doua poloboace") au fost incluse si in "Abeceda rumana", compusa pentru scolile elementare de acelasi I. Doncev si tiparita, ca si Cursul primitiv..., la Chisinau in 1865.

A. Donici se stinge din viata la Piatra-Neamt. C. Negruzzi publica in “Trompeta Carpatilor” de la 25 aprilie/7 mai 1865 un articol-necrolog in legatura cu moartea prietenului sau.