1788 Se naste la 1 martie, la Herta, in Moldova de Sus, Gheorghe Asachi.
1795 Leon Asachievici, tatal sau, barbat invatat, se stabileste la Lwow (Lemberg). Aici Gh. Asachi isi incepe studiile in limbile polona, latina si germana.
1804 Absolveste cursurile de filologie, filosofie si constructii civile ale Universitatii din Lwow, obtinand si gradul de doctor in filosofie .
1805 Merge la Viena, nu numai din motive de sanatate, dar si pentru a-si continua studiul inaltelor matematici, sub directia celebrului astronom Burg. Pana la 1812 studiaza la Viena matematica si pictura. Efectueaza o calatorie la Roma, unde s-a aplecat la studiul arheologiei si al limbii italiene, in care a publicat mai multe lucrari, printre ele si "Sonetul". In aceasta perioada mai viziteaza si orasele Venetia, Padova, Terarra, Bologna, Florenta.
1812 Revine la Iasi, la sfatul generalului Miollis, care avea sa treaca din Rusia (impreuna cu armata lui Napoleon) pentru a restatornici imperiul antic al Daciei.
1813 In februarie este numit referendar la Departamentul afacerilor externe. In noiembrie infiinteaza, pe langa scoala domneasca din Iasi, clasa de inginerie hotarnica in limba romana. In acest scop el a compus un curs de matematica, si anume aritmetica, algebra si geometria.
1816 La 27 decembrie are loc reprezentatia pastoralei "Mirtil si Hloe" in limba romana.
1817 Organizeaza, pe cheltuiala sa, un teatru de societate in salonul hatmanului Costachi Ghica. Cortina principala s-a pictat dupa un model adus de la Roma. Ea il infatisa pe Apolon cu muzele care intindea mana Moldovei spre a o ridica. Copiii boierilor Ghica si Sturza, reprezentara mai multe piese in limbile romana si franceza.
1818 In iunie, are loc examenul public al elevilor clasei de inginerie, infiintata si condusa de Gh. Asachi.
1820 Face o calatorie in Transilvania, de unde aduce patru invatatori, cu scopul de a reorganiza invatamantul in seminarul de la Socola.
1821 Se refugiaza impreuna cu familia in Basarabia. Volumul, intitulat "Bordeiul indienesc", in traducerea tatalui sau din Bernardin de Sainte-Pierre, se deschide cu un sonet, care ulterior va fi numit "La introducerea limbii nationale in publica invatatura".
1822 Cu prilejul instaurarii noii domnii pamantene, da publicitatii sub forma de foaie volanta oda "La moldoveni". Gh. Asachi este numit de catre Ioan Sandu Sturza agent diplomatic al Moldovei la Viena, functie pe care o va onora pana la inceputul lui 1827.
1828 In ziua de 23 ianuarie se deschide scoala elementara de la "Trei Ierarhi", care va fi completata in decursul aceluiasi an cu ciclul gimnazial.
1829 Cu incepere de la 1 iunie se editeaza „Albina romaneasca”.
In curgerea anilor 1829-1831, Gh. Asachi s-a ocupat la Bucuresti si la Petersburg, ca secretar al Comitetului ad-hoc, de redactia constitutiei politice a Moldovei, cunoscute sub numele de Regulamentul organic, care a reintrodus in tara guvernul reprezentativ si care in mare parte a servit de baza la facerea Conventiei din 7 (19) august 1858.
1830 In perioada dintre 13 mai si 21 noiembrie, Gh. Asachi face parte din delegatia care a mers sa supuna sanctiuni imparatesti la Petersburg, proiectul Regulamentului organic. "Albina romaneasca" a dat publicitatii fragmente din interesantul sau jurnal de calatorie in numerele 61-94, sub titlul "Extract din jurnalul unui calator moldovean".
1831 Este numit in functia de director al Arhivelor Statului din Iasi, unde se ocupa cu culegerea documentelor vechi privitoare la drepturile tarii.
1832 Infiinteaza tipo-litografia Institutul Albinei.
Vede lumina tiparului primul volum din lucrarea lui I. Kaidanov, "Istoria Imperiii Rosiene". Cel de-al doilea volum va aparea in anul urmator.
1833 Litografiaza si difuzeaza tabloul istoric "Stefan cel Mare a Moldovei cuvanteaza al sau testament politicesc, la anul 1504".
Se deschide cea dintai scoala de fete din Moldova, infiintata de Gh. Asachi.
1835 La 16 iunie are loc solemnitatea inaugurarii Academiei Mihailene, pentru care Gh. Asachi a luptat neobosit.
1836 Apar volumele lui de versuri: "Poezii" si "Fabule alese", precum si manualul sau de matematica.
In colaborare cu Stefan Catargiu si Vasile Alecsandri, tatal poetului, la 15 noiembrie infiinteaza Conservatorul filarmonic dramatic din Iasi.
1837 In ziua de 23 februarie are loc primul spectacol al Conservatorului filarmonic dramatic, cu drama "Lapeirus" si comedia "Vaduva vicleana", prelucrare de Asachi dupa Kotzebue. Tot in acest timp alcatuieste si cunoscutul "Prolog".
La 14 martie vede lumina tiparului suplimentul literar al "Albinei romanesti", "Alauta romaneasca".
Editeaza drama "Laperius". Compune drama "Petru Rares", care este jucata pentru intaia oara la 8 aprilie de catre elevii Conservatorului.
Publica manualul sau de algebra. Compune, pentru serbarea militara din 8 noiembrie, data in casele hatmanului Bals, meditatia "Privigherea ostasului moldovean", pe care o editeaza sub forma de foaie volanta.
1838 La 20 februarie are loc primul spectacol de opera reprezentat in limba romana, cu "Norma de Bellini", interpretat de catre elevii Conservatorului din Iasi. Editeaza manualul de geometrie elementara. Tot acum incepe si tiparirea atlasului sau geografic.
1839 Din acest an, incepe editarea „Foii satesti”. Tipareste drama "Fiul pierdut" si comedia "Pedagogul", prelucrari dupa Kotzebue.
Litografiaza si difuzeaza tabloul istoric "Alexandru I, domn al Moldovei, luand coroana si mantia din mana solilor, Imparatului Ioan Paleolog".
1840 Incepe tiparirea gazetei de popularizare a stiintei "Icoana lumii".
Litografiaza si difuzeaza tabloul "Zana Dochia si Traian", dupa zicerile moldo-romanilor.
1841 Publica revista „Spicuitorul moldo-roman”, in paginile careia vede lumina tiparului prima sa nuvela istorica "Ruxanda Doamna".
1842 In colaborare cu mai multi profesori ieseni, incepe publicarea dictionarului enciclopedic "Lexicon de conversatie", din care a aparut numai o fascicola.
1844 Editeaza volumul "Fabule versuite".
1845 Publica memoriul "Expozitia starii invataturilor publice in Moldova, de la a lor restatornicire, 1828, pana la anul 1843". De asemenea litografiaza si difuzeaza tabloul istoric "Lupta moldovenilor cu cavalerii crucieri".
1849 Isi da demisia din posturile de referendar al scolilor si de arhivist al statului. Grigore Ghica, care ii accepta demisia, ii apreciaza vajnicele slujbe facute statului intr-un sir de ani necurmati . Functiile pe care le va onora de aici incolo vor fi de o importanta inferioara celor de altadata.
1850 La 9 ianuarie, Gh. Asachi reboteaza numele revistei „Albina romaneasca” in "Gazeta de Moldavia". Editeaza pastorala "Mirtil si Hloe".
1851 Litografiaza si difuzeaza tabloul istoric "Batalia de la Baia".
1853 Tipareste drama "Petru Rares", partea I.
1854 Aduna poeziile publicate, in afara de fabule, in volumul "Culegere de poezii".
1856 La 24 ianuarie, este reprezentata pe scena Teatrului National din Iasi piesa "Tiganii", ulterior tiparita.
1859 Editeaza volumul "Nouvelles historiques", care reprezinta o traducere in limba franceza a nuvelelor tiparite pana la acea data in "Almanahurile de invatatura si petrecere".
1861 Tipareste poezia "Poetul", dedicata lui Vasile Alecsandri.
1863 Apare a doua editie a "Culegerii de poezii", dramele istorice "Elena Dragos de Moldavi", "Turnul Butului", "Voichita de Romanie" si "Petru Rares", partea I si a II-a. Isi tipareste biografia.
1867 Vede lumina tiparului volumul "Nuvele istorice".
1869 La 12 noiembrie, inima celui care a fost marele carturar Gh. Asachi, inceteaza sa mai bata, vocatia si contributia lui impresionante pentru natiune fiind apreciate de contemporani si de posteritate la justa lor valoare.
