Grigore al IV-lea Ghica

NASCUT: 30 iunie, 1755, Tara Romaneasca
DECEDAT: 29 aprilie 1834, Tara Romaneasca
NATIONALITATE: Română
CUNOSCUT(Ă) CA: Domn al Tarii Romanesti
4.75 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.75 (2 Votes)


Grigore (Dimitrie) Ghica a ajuns pe tronul Tarii Româneşti în septembrie 1822, in urma ocupatie turcesti (mai 1821-iunie 1822), survenita după guvernarea asigurată de Mişcarea lui Tudor Vladimirescu (martie-mai 1821), "ocârmuire" din care viitorul domn a şi facut la inceput parte.

In 2/14 martie 1822, se semnase la Berlin un protocol privind "problema orientală" (europeană), semnat de Rusia şi Prusia. Actul prevedea evacuarea completă şi imediată a Tărilor Romăne de către trupele otomane.

In aprilie a aceluiaşi an, delegatiile de cate 6 ersoane ale marii boierimi muntene şi moldovene au sosit la Istanbul pentru a înainta o serie de revendicări, dintre care Poarta a admis restabilirea domnilor pămantene si excluderea grecilor din functiie publice.

In 1/13 iulie 1822, Poarta a hotărăt restabilirea domnilor pământene, prin numirea, in septembrie 1822, a lui loan Sandu Sturza - de neam vechi boieresc - in Moldova (1822-1828), si a lui Grigore IV Ghica - nepot de frate al lui Grigore al III-lea Ghica (1768-1769) "cerut" de marea boierime in Tara Románească (1822-1828). Astfel, regimul fanariot (1711/1716-1822) inceta.

Semnarea conventiei ruso-turce de la Akkerman (Cetatea Albă, 25 septembrie/7 octombrie confirma clauzele tratatului de pace de la Bucureşti din 1812 - prin care Rusia se "alesese" cu Basarabia moldovenească -, şi prevedea, printre altele, alegerea in Tările Române, de către Divan, a domnilor pămâteni pe o durată de şapte ani, scutirea de haraci (tribut) pe o durată de doi ani, libertatea cometului sub rezerva asigurarii cu grâu a Portii otomane. Nerespectarea conventiei de către Poarta a fost la originea unui nou razboi ruso-turc (1828- 1829), Grigore IV Ghica trebuind să parasea tronul in momentul instaurarii celei de-a patra administratii militare ruse in Tara Romaneasca (mai 1828-aprilie 1834).



Anii 1828-1829 sunt cei ai unei mari epidemii de ciumă in Muntenia şi Moldova. Pe plan intern, Grigore IV Ghica s-a preocupat de "romanizarea" si reglementarea administratiei publice, de impulsionarea productiei manufacturiere.

In 1827, se înfiinta, la Goleşti, Societatea literară ai cărei protagonişti, Dinicu Golescu (1777-1830), Ion Heliade-Rădulescu (1802-1872) si Stanciu Câmpeanu, propuneau un program iluminist de impulsionare a culturii nationale, în domeniile invătământului, teatrului, jurnalismului.

In timpul domniei lui Grigore Dimitrie Ghica "rasar" in Bucuresti Biserica Albă (1827), ctitorie a preotului Dârvaş, decorată cu picturi de Gheorghe Tattarescu (1818-1894), sinagoga "leşua Tova", cel mai mare edificiu religios al evreilor din România, precum si palatul Ghica-Tei (1822), in stil neo-clasic.





Tags: biografie viata date informatii Tara Romaneasca (1330-1859)

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 1193
1: Radu Lungu, Domintori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, Bucuresti, 2010;