In mitologia greaca, este zeița greacă a dragostei, a frumuseții și a procreării. Ea este identificată cu planeta Venus; echivalentul ei roman este zeita Venus. Mirtul, trandafirii, porumbeii, vrăbiile și lebedele sunt sacre pentru ea.
In legenda Homerica, ea este fiica lui Zeus si a Dionei, una dintre sotiile acestuia, dar in Theogonia lui Hesiod, ea este descrisa ca fiind nascuta din spuma marii, si etimologic vorbind, numele ei ar putea insemna "nascuta din spuma". Conform lui Homer, Afrodita este sotia zeului Hefaistos, schiopul si uratul zeu al focului. În Platon (Simpozionul, 180e), aceste două origini se consideră a fi ale unor entități până acum separate: Aphrodite Ourania (Afrodita transcendentă) și Pandemii Afrodite (Afrodita comună "întregului popor"). Avea multe alte nume, fiecare subliniind un aspect diferit al aceleiași zeițe sau folosit de un alt cult local. Astfel, ea era cunoscută și sub numele de Cytherea (Doamna din Cythera) și Cypris (Doamna din Cipru), ambele care pretind că sunt locul ei de naștere.
În mitologia greacă, ceilalți zei s-au temut că frumusețea Afroditei ar putea duce la conflict și război, prin rivalitate pentru favorurile ei; așa că Zeus a căsătorit-o cu zeul Hefaistos. În ciuda acestui fapt, Afrodita și-a urmat propriile înclinații și a avut mai multi iubiti - atât zei, cum ar fi zeul Ares, cât și oameni, cum ar fi Anchises. A jucat un rol în legenda lui Eros și Psychei, aceasta i-a poruncit lui Eros să-i trezească Psychei o dragoste totală şi de nestrămutat pentru cel mai demn de dispreţ dintre bărbaţi. Văzând-o însă, Eros a fost cucerit extraordinara frumuseţe a acesteia, sfârşind prin a se îndrăgosti de ea.
Afrodita a fost rivala zeitei Persefona, regina lumii de dedesupt, pentru dragostea frumosului tanar grec, Adonis.
