CINE ESTE PERSEFONA?
Persefona (romanii Proserpine sau Proserpina) a fost fiica lui Zeus și a lui Demetra. Era zeița Lumii de Jos și era asociată, de asemenea, cu primăvara, florile, fertilitatea culturilor și vegetația.
Reprezentările Persefonei o înfățișează adesea îmbrăcată într-o robă, purtând un snop de cereale. Uneori, ea poartă un sceptru și o cutie mică. Cel mai frecvent însă, ea este înfățișată răpită de Hades, regele Lumii de Jos.
FAMILIA PERSEFONEI
Părinții lui Persefona erau zeii Olimpului, Demetra și Zeus. Acest lucru o face pe Persefona o zeiță olimpică de a doua generație. Ea a avut mulți frați și surori, paisprezece după cele mai multe relatări. Printre aceștia se numărau zeii Hefaistos, Hermes, Perseu, Afrodita, Arion, Muzele și Soarta. A avut, de asemenea, mai mulți copii, printre care Dionis, Melinoe și Zagreus. Consortul ei a fost Hades, pe care inițial l-a înjurat, dar pe care mai târziu a ajuns să-l iubească.
POVESTEA PERSEFONEI
Povestea pentru care Persefona este cel mai bine cunoscută este răpirea ei de către Hades, care era fratele tatălui ei, Zeus, deci unchiul ei. Potrivit mitului, Hades s-a îndrăgostit de Persefona, când a văzut-o printre florile de pe o pajiște. El a decis să o răpească. Unele versiuni ale poveștii susțin că Zeus ar fi știut despre această răpire înainte ca ea să se întâmple și că ar fi consimțit la ea.
Persefona este răpită
Persefona, tânără și nevinovată, se afla cu câteva zeițe colege la cules de flori pe un câmp, când Hades a ieșit printr-o prăpastie uriașă din pământ. El a înhățat-o pe Persefona înainte de a se întoarce în Lumea de Dincolo.
Când Demetra, mama Persefonei, a descoperit dispariția fiicei sale, a căutat-o peste tot. În acest timp, Demetra a interzis pământului să mai producă ceva. Acest lucru a făcut ca nimic să nu crească. Întregul pământ a început să se usuce și să moară, ceea ce i-a alarmat pe ceilalți zei și muritori.
În cele din urmă, rugăciunile oamenilor înfometați de pe pământ au ajuns la Zeus, care l-a forțat apoi pe Hades să o returneze pe Persefona mamei sale.
Demetra încearcă să părăsească lumea subterană
Dacă o persoană mânca mâncare din Lumea de Dincolo, nu i se permitea niciodată să plece. Deși Hades a fost de acord să o returneze pe Persefona, i-a oferit mai întâi un pumn de semințe de rodie.
În alte relatări, Hades a băgat cu forța o sămânță de rodie în gura lui Persefona. Persefona a mâncat jumătate din cele douăsprezece semințe înainte ca Hermes, mesagerul zeilor, să sosească pentru a o duce înapoi la mama ei. Pentru că Persefona a mâncat doar șase din semințe, a putut sta cu mama ei doar șase luni pe an și a fost nevoită să petreacă jumătate din an în Lumea de Dincolo cu Hades.
SIMBOLISMUL MITULUI PERSEFONEI
Această poveste este folosită ca o alegorie pentru a explica originea celor patru anotimpuri. Perioada în care Persefona rămâne în Lumea de Dincolo corespunde toamnei și iernii, în timp ce întoarcerea ei la mama ei semnifică primăvara și vara, o perioadă de creștere și viață.
Persefona este asociată cu primăvara, iar întoarcerea ei din Lumea de Dincolo în fiecare an era văzută ca un semn al ciclului continuu al vieții. Ea reprezintă atât viața, cât și moartea. Ea este văzută atât ca producătoare, cât și ca distrugătoare a tot ceea ce există.
În unele grupuri religioase, numele Persefonei era tabu pentru a fi rostit cu voce tare, deoarece era teribila regină a morților. În schimb, ea era cunoscută sub alte titluri, câteva exemple fiind: Nestis, Kore sau Fecioara.
În timp ce Persefona poate apărea ca o victimă a violului și a răpirii, ea sfârșește prin a face ce e mai bun dintr-o situație proastă, devenind Regina Lumii de Jos și ajungând să-l iubească pe Hades. Înainte de răpirea ei, ea nu există ca figură importantă în mitul grecesc.
SIMBOLURI ALE PERSEFONEI
Persefona este cunoscută ca zeița Lumii de Jos, deoarece este consoarta lui Hades. Cu toate acestea, ea este, de asemenea, personificarea vegetației, care crește primăvara și se retrage după recoltă. Ca atare, Persefona este, de asemenea, zeița primăverii, a florilor și a vegetației.
Persefona este reprezentată în mod obișnuit alături de mama ei, Demetra, cu care a împărțit simbolurile unei torțe, unui sceptru și a unui teasc de cereale. Simbolurile ei includ:
- Rodia: Rodia semnifică împărțirea lumii lui Persefona în două jumătăți - moartea și viața, lumea subterană și Pământul, vara și iarna și așa mai departe. În mit, consumul de rodie este ceea ce o obligă să se întoarcă în Lumea de Dincolo. Astfel, rodia joacă un rol important în viața Persefonei și, prin extensie, în viața întregului pământ.
- Semințe de cereale: Boabele de cereale simbolizează rolul Persefonei ca personificare a vegetației și aducătoare a primăverii. Ea este cea care face posibilă creșterea cerealelor.
- Flori: Florile sunt un simbol prin excelență al primăverii și al sfârșitului iernii. Persefona este adesea reprezentată cu flori. De fapt, când Hades a văzut-o pentru prima dată, ea culegea flori pe o pajiște. Acest lucru subliniază inocența și natura ei copilărească, dar o asociază și cu natura și mediul înconjurător.
- Căprioarele: Căprioarele sunt creaturi ale primăverii, care se nasc primăvara și vara. Ele simbolizează puterile naturii și capacitatea de a rezista și de a prospera. Acestea erau caracteristicile ideale pentru a fi asociate cu zeița primăverii.
PERSEFONA ÎN ALTE CULTURI
Conceptele întruchipate de Persefona, cum ar fi creația și distrugerea, există în multe civilizații. Dualitatea vieții, care se află în centrul mitului Persefonei, nu a fost exclusivă pentru greci.
Miturile arcadienilor
Considerat probabil ca fiind primul popor vorbitor de limbă greacă, mitologia arcadienilor includea o fiică a lui Demetra și Hippios (Cal-Poseidon), despre care se înțelege că reprezenta spiritul fluvial al Lumii de Jos și care apărea adesea sub forma unui cal. Hippios a urmărit-o pe sora sa mai mare Demetra, sub forma unei iepe, iar din uniunea lor au născut calul Arion și o fiică numită Despoina, despre care se crede că este Persefona. Dar Persefona și Demetra nu erau adesea clar separate, ceea ce se poate datora faptului că provin dintr-o religie mai primitivă, anterioară chiar și arcadienilor.
Originile numelui
Este posibil ca numele Persefona să aibă origini pre-grecești, deoarece este un nume incredibil de greu de pronunțat de greci în propria lor limbă. Numele ei are mai multe forme și mulți scriitori își iau libertăți cu ortografia pentru a-l comunica mai ușor.
Proserpina romană
Echivalentul roman al Persefonei este Proserpina. Miturile și adepții religioși ai Proserpinei au fost combinate cu cele ale unei zeițe romane timpurii a vinului. La fel cum Persefona era fiica unei zeițe a agriculturii, se credea că Proserpina era fiica lui Ceres, echivalentul roman al lui Demetra, iar tatăl ei era Liber, zeul vinului și al libertății.
ORIGINILE MITULUI RĂPIRII
Unii cercetători cred că mitul răpirii Persefonei de către Hades ar putea avea origini pre-grecești. Dovezile indică o veche poveste sumeriană în care zeița Lumii de Jos a fost răpită de un dragon și apoi forțată să devină conducătoarea Lumii de Jos.
Referiri la Persefona și la povestirile mitului răpirii ei există în toată cultura pop contemporană. Ea continuă să fie o figură populară, o victimă tragică și totuși o zeiță puternică și importantă, semnificând puterea, dar și vulnerabilitatea femininului.
Numeroase referiri la Persefona există în literatură, din poezii, romane și povestiri scurte. Multe romane pentru tineri adulți preiau povestea ei și o privesc printr-o lentilă modernă, incluzând deseori romanul dintre Persefona și Hades (sau echivalentul lor literar) ca element central al intrigii. Senzualitatea și sexul sunt adesea caracteristici proeminente ale cărților bazate pe povestea lui Persefona.
ESTE PERSEFONA VENERATĂ ASTĂZI?
Persefona este venerată și astăzi, în primul rând de politeiștii și păgânii eleni moderni care urmează o cale cunoscută sub numele de "Tradiția Elenă" sau "Dodekatheism". Această practică implică venerarea zeilor greci antici, inclusiv a lui Zeus, Demetra, Apollo, Atena, Persefona și alții, și încearcă să reconstruiască cât mai fidel religia greacă antică.
În plus, mitul Persefonei este adesea folosit metaforic în tradițiile spirituale moderne, călătoria ei spre și dinspre Lumea de Jos fiind considerată o metaforă pentru creșterea și transformarea personală. Povestea ei este uneori invocată în discuțiile despre schimbările sezoniere, viață, moarte și renaștere.
LUCRURI DE ȘTIUT DESPRE PERSEFONA
1. Unde a trăit Persefona?
Persefona a trăit jumătate din an în Lumea de Dincolo cu Hades, iar cealaltă jumătate a anului pe pământ, cu mama și familia ei.
2. Ce puteri avea Persefona?
În calitate de regină a Lumii de Jos, Persefona este capabilă să trimită fiare monstruoase pentru a-i găsi și ucide pe cei care i-au greșit. De exemplu, atunci când este jignită de muritorul Adonis, ea trimite un mare mistreț să îl vâneze și să îl ucidă.
3. De ce a blestemat-o Persefona pe Minthe?
Era foarte comun ca zeii și zeițele să aibă relații extraconjugale, iar una dintre cele ale lui Hades era o nimfă de apă pe nume Minthe. Când Minthe a început să se laude că era mai frumoasă decât Persefona, Persefona s-a răzbunat rapid și a transformat-o pe Minthe în ceea ce astăzi este cunoscută sub numele de planta de mentă.
4. Îl place Persefona pe Hades?
Persefona a ajuns să-l iubească pe Hades, care o trata cu bunătate și o respecta și o iubea ca regină a sa.
5. De ce numele Persefona înseamnă aducătoare de moarte?
Pentru că este regina Lumii de Jos, Persefona era asociată cu moartea. Cu toate acestea, ea este capabilă să iasă din Lumea de Dincolo, ceea ce o face un simbol al luminii și distrugătoare a morții. Acest lucru semnifică dualitatea poveștii lui Persefona.
6. A fost Persefona o victimă a violului?
Persefona este răpită și violată de unchiul ei, Hades. În unele relatări, Zeus, sub înfățișarea unui șarpe, o violează pe Persefona, care apoi îi dă naștere lui Zagreus și Melinoe.
ÎNCHEIERE
Răpirea Persefonei și dualitatea ei interioară se conectează puternic cu oamenii moderni de astăzi. Faptul că ea există simultan ca zeiță a vieții și a morții face din ea un personaj convingător pentru literatură și cultura populară. Ea continuă să inspire artiști și scriitori cu povestea ei, așa cum a făcut-o în Grecia antică.
