SCRIITORI

Calistrat Hogaș

Calistrat Hogaș

  • NASCUT: 19 aprilie 1848, Tecuci, Romania
  • DECEDAT: 28 august 1917, Roman, Romania
  • NATIONALITATE: Română
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Prozator
  • OPERE CELEBRE: Pe drumuri de munte

La 19 aprilie 1848 s-a nascut, la Tecuci, prozatorul roman Calistrat Hogas (numele la nastere: Dumitriu). Fiul protopopului Gheorghe Dumitriu si al Marioarei (nascuta Stanciu). Numele este o porecla a bunicului ce i se transfera si lui Hogas la scoala primara, pentru a fi deosebit de alti omonimi. Clasele primare le urmeaza la Tecuci.

În perioada 1859-1867 urmează studiile medii si liceale la Academia Mihaileana si Liceul National din Iasi, iar în 1867-1869 Facultatea de Litere a Universitatii din Iasi.

Din 1869 il gasim ca profesor de limba si literatura romana la Piatra Neamt, Tecuci, Alexandria, Roman. În 1874 debuteaza cu versuri in ziarul "Corespondenta provinciala" din Piatra Neamt.

În 1878 întemeiaza tot la Piatra Neamț, un efemer saptamanal cu titlul "Situatiunea". Între anii 1881-1882 ocupă funcția de revizor scolar al jud. Neamt (il cunoaste pe Ion Luca Caragiale).

Între anii 1881-1885 colaboreaza la revista Asachi. În perioada 1882-1884 la revista Asachi ii apar întaile "Amintiri dintr-o calatorie".  Între 1893-1902 colaboreaza la Arhiva, revista lui A. D. Xenopol. Aparitia "Vietii Romanesti", constituirea gruparii din jurul revistei si prietenia cu Garbet Ibraileanu joaca un rol decisiv in cariera scriitorului.

În 1898 activează ca prof. la Liceul Internat din Iasi. Între anii 1907-1912 revista Viata Romaneasca ii publica "In muntii Neamtului" si alte note de drum. În 1912 în acest an scrierile sale urmau sa fie adunate in volum, dar tirajul este distrus din cauza prea multelor greseli de tipar.

În 1914 noua editie este aproape in intregime distrusa de un incendiu. Scriitorul este respins, foarte probabil din cauza raportului intocmit de I. Caragiani, de la premiul Academiei Romane. Retras in ultimii ani la Piatra Neamt, nu mai apuca, din cauza razboiului, sa-si vada cartea tiparita. Opera ii va fi editata de-abia in 1921, in doua volume: "Amintiri dintr-o calatorie" si "In muntii Neamtului", cel de-al doi-lea cu o prefata de Mihail Sadoveanu. Hogas a fost un povestitor plin de farmec, "explorator" al muntilor din Moldova, pe care i-a prezentat sub semnul "colosalului". Proza sa este puternic marcata de reminiscente livresti, pe care le integreaza unei viziuni parodice si umoristice.

În 1917 la 28 august, la Roman, România, Calistrat Hogas trece in nefiinta. În 1922 dupa moartea sa i se decerneaza Premiul Societatii Scriitorilor Romani.

Destinul operei lui Hogas este dintre cele mai curioase. Nu este vorba atat de nefericitele intamplari care au intarziat debutul editorial al scriitorului, cat de posteritatea sa critica. Cele mai cunoscute interpretari avansate asupra operei lui Hogas propun, uneori, puncte de vedere flagrant contradictorii, de-a dreptul derutante. Circulatie au avut mai intai opiniile despre "primitivismul", "paganismul" scriitorului (O. Botez) si "homerismul" lui (Eugen Lovinescu). Pentru George Călinescu, Hogas este un diletant superior, un carturar, un clasicizant. La Vladimir Streinu, scriitorul apare in continuare ca "homerizant", dar criticul insista pe "amatorismul" si pe firea lui oraseneasca; Hogas ar face parte din aceeasi familie de spirit cu Alexandru Odobescu. In replica, Șerban Cioculescu propune formula Hogas = clasicist baroc; scriitorul (dovedind o mentalitate de Robinson in dialogul pe care-l angajeaza cu natura) ar fi o sinteza intre retorism si vitalism, intre temperamentul barochist si cultura clasicista. Aceasta interpretare este confirmata si de studiul lui C. Ciopraga, care accentueaza ideea simbiozei dintre frenezia vitalista si intelectualism, dintre vibratia in fata naturii si inclinatia catre parodie.