La 26 octombrie 1673, s-a nascut autorul, carturarul, enciclopedistul, etnograful, geograful, filozoful, istoricul, politicianul, scriitorul si domnul Moldovei Dimitrie Cantemir, al doilea fiu al serdarului Cantemir, viitorul domn Constantin Cantemir si al Anei, nascuta Bantas. Tatal provenea dintr-o familie de razesi din tinutul Falciului, iar mama, femeie distinsa si culta, era nepoata doamnei Anastasia, sotia Ducai-voda. Viitorul carturar va purta numele nasului sau, domnul de atunci al Tarii, Dumitrașcu Cantacuzino.
Mitropolitul Dosoftei, constient de necesitatea introducerii limbii romane in biserica, tipareste la Uniev, "Psaltirea in versuri".
In anul 1678 Moare mama lui Antioh Cantemir si a lui Dimitrie Cantemir. Gheorghe Duca , ocupand tronul Moldovei pentru a treia oara, il trimite pe Cantemir ca reprezentant (capuchehaie) al sau pe langa Inalta Poarta. La 15 iunie 1685, cu ajutorul lui Șerban Cantacuzino , domnul Tarii Romanesti, Cantemir se urca pe tronul Moldovei, luand numele de Constantin.
Educatia fiilor domnului este incredintata carturarului Ieremia Cacavelas. Dimitrie invata greaca, latina si slavona. Preocupat de originea poporului roman si a continuitatii elementului roman in Dacia, Miron Costin scrie, "De neamul Moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor".
In 1688 Dimitrie este trimis de catre tatal sau in capitala Imperiului Otoman. Aici studiaza la Academia Patriarhiei Ortodoxe cu profesori renumiti prin pietatea si stiinta lor. Intra in contact cu literaturile clasice si cu filozofia neoaristotelica, fapt ce a contribuit in mod substantial la orientarea spiritului sau spre preocuparile stiintifice. De asemenea, paralel cu aprofundarea cunostintelor de greaca, latina si slavona, tanarul principe invata limbile turca, araba si persana si se adanceste in studiul istoriei, folclorului si muzicii turcesti, devenind primul nostru orientalist.
Se tipareste, prin grija lui Serban Cantacuzino, "Biblia de la Bucuresti", moment de extrema importanta in dezvoltarea limbii noastre literare.
La 26 octombrie, moare Serban Cantacuzino, iar scaunul Tarii Romanesti va fi ocupat de nepotul sau, Constantin Brancoveanu, dusman al cantemiristilor.
In 1690 nadajduind in aparitia unui concurs de imprejurari favorabil eliberarii tarii de sub turci, Constantin Cantemir incheie, in secret, la Sibiu, un tratat de alianta intre Moldova si Curtea de la Viena.
In vara anului 1691, Ioan Sobieski, regele Poloniei, intra cu armata in Moldova si ocupa partea de nord a acesteia. Cetatea Neamtului, aparata de o mana de osteni, opune dusmanului o rezistenta darza, devenita legendara.
Din porunca lui Constantin Cantemir, fratii Costin, Velicico hatmanul si Miron cronicarul sunt acuzati de tradare si decapitati. La executia lui Velicico a asistat si beizadeaua Dimitrie, care se reintoarse de curand in tara. Ulterior, domnul a regretat mult aceasta fapta necugetata, pusa la cale de Iordache Ruset. Din acest moment, grupul Rusetestilor detine adevarata conducere a Moldovei.
La 13 martie 1693, moare Constantin Cantemir. In scaunul ramas liber, boierii il aseaza pe Dimitrie, insa neprimind confirmarea Portii (din cauza intrigilor si a banilor lui Brancoveanu), reia, dupa numai trei saptamani de domnie, drumul Constantinopolului.
Dupa mazilirea lui Constantin Duca in 1695, pe tronul Moldovei se urca Antioh Cantemir, care va domni pana in toamna anului 1700. Dimitrie devine acum reprezentantul sau la poarta.
In 1679 la Zenta, principele nostru asista la catastrofala infrangere a armatelor turcesti de catre cele austriece conduse de Eugen de Savoia.
In anul 1698 apare la Iasi, in greceste si romaneste, prima lucrare a lui Cantemir, "Divanul sau galceava Inteleptului cu Lumea" sau "Giudetul Sufletului cu Trupul".
In 1699 Dimitrie, venit pentru scurta vreme in tara, se casatoreste cu Casandra, fiica lui Serban Cantacuzino. Gandul de a ocupa scaunul Tarii Romanesti, care nu-i era nici pana atunci strain, dobandeste astfel o justificare mai temeinica. Drept urmare, temerile si dusmania lui Brancoveanu ating punctul maxim.
In anul 1700 datorita intrigilor si banilor lui Brancoveanu, Antioh Cantemir este mazilit si inlocuit cu Constantin Duca. Impreuna cu familia, Dimitrie se stabileste la Istanbul, in casa construita dupa planurile sale.
Antim Ivireanul tipareste la Snagov "Floarea darurilor". Se intemeiaza Academia de Stiinte de la Berlin.
Intre anii 1700-1705, perioada de intensa efervescenta spirituala, Cantemir scrie urmatoarele opere: "Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago" (Imaginea stiintei sacre cu neputinta de zugravit), "Compendi olum universae logices institutionis" (Compendiu despre sistemul logicei generale), "Ioannis Baptistae van Helmont", "Physices universalis doctrina" (Invatatura generala despre fizica a lui I. B. van Helmont), "Tarifu ilmi musiki ala vegni maksus" (Explicarea muzicii teoretice pe scurt) si "Istoria ieroglifica", ce marcheaza trecerea de la preocuparile de natura speculativa la cele cu un predominant caracter social si politic.
Dupa mazilirea lui Constantin Duca din 1703, Mihai Racovita, sprijinit de Rusetesti si de Brancoveanu, ajunge domn al Moldovei.
In 1705 pe tronul Moldovei urca pentru a doua oara Antioh Cantemir. Urmarind indepartarea de Rusetesti, domnul incearca sa se impace cu Costinestii, numindu-l pe Nicolae Costin, fiul cronicarului, mare vornic. Intre cei doi frati, Antioh si Dimitrie, relatiile devin extrem de reci.
In anul 1709 armata rusa, condusa de Petru cel Mare, obtine la Poltava o rasunatoare victorie impotriva trupelor suedeze, comandate de Carol al XII-lea.
In luna noiembrie 1710, Dimitrie Cantemir este numit domn al Moldovei. Ion Neculce devine omul sau de incredere. In luna aprilie 1711, la Luck, intre Moldova si Rusia se incheie un tratat de alianta. Conform acestuia, Rusia se angajeaza sa-l ajute pe Cantemir in lupta sa pentru inlaturarea suveranitatii turcesti.
La 20 mai, printr-o proclamatie catre tara, Cantemir ii cheama pe moldoveni sa se ridice cu armele impotriva dominatiei turcesti.
In seara zilei de 23 iunie, tarul Petru cel Mare soseste la Iasi, unde este primit cu multa caldura de boieri si de norodul de rand.
In batalia de la Stanilesti (8-12 iulie), turcii inving armatele aliate ruso-romane. Impreuna cu cei care i-au ramas credinciosi, Dimitrie Cantemir se stabileste in Rusia, in tinutul Harkovului. Tarul ii confera titlul de prea luminat principe al Rusiei.
Sotia lui Dimitrie, Casandra, moare in 1713, in varsta de numai treizeci de ani. In 1714 Dimitrie Cantemir este ales membru al Academiei din Berlin. La 15 august, Constantin Brancoveanu si cei patru fii ai sai sunt decapitati din ordinul sultanului Ahmed al III-lea.
Intre anii 1714-1716 perioada, extrem de rodnica sub raport stiintific si literar, Cantemir scrie: "Monarhiarum physica examinatio" (Interpretarea naturala a monarhiilor), "Descriptio Moldaviae" (Descrierea Moldovei), "Incrementa atque decrementa aulae othomanicae" (Cresterea si descresterea Curtii Otomane), "Vita Constantini Cantemyrii" (Viata lui Constantin Cantemir) si "Sistema religiei mahomedane".
In 1717 incepe sa lucreze la cea mai erudita scriere a sa, "Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor", in cadrul careia istoria romanilor de pretutindeni este examinata in context universal.
In 1719 Dimitrie se recasatoreste la Moscova, cu tanara printesa, Anastasia Trubetkoi, avand ca nasi pe tar si pe tarina.
La 20 februarie 1721, printr-un ucaz al lui Petru cel Mare, Cantemir este numit consilier secret si membru al Senatului. In 1722 in calitate de specialist in problemele Orientului, Dimitrie il insoteste pe tar in campania sa impotriva Persiei.
La 21 august 1723, Dimitrie Cantemir trece in eternitate.
Intre anii 1769-1770 apare "Beschreibung der Moldau, in A. F. Buching’s Magazin fur die neue Historie und Geographie", 2 vol., Hamburg. In 1771 Apare "Historisch-geografisch und politische Beschreibung der Moldau, nebst dem Leben des Verfassers und eine Landkarte, Frankfurt und Leipzig".
In 1789 Apare "Istoricescoe, geograficeskoe i politiceskoe opisanie Moldavii vjizni socinitelia, snemetkogo perevel Vasilii Levsin", Moscova, iar in 1825 apare "Scrisoarea Moldovei", de D. Cantemir, domnul ei (traducere de banul Vasile Varnav), "Monastirea Neamtul".
In 1851 apare "Descrierea Moldaviei". Prezentare din viata Printului Dimitrie Cantemir de C. Negruzzi. Editia a II-a, Iasi.
In 1868 apare "Scrisoarea Moldovei" (Reeditata la anul 1868 de catre T. Boldur Latescu), Iasi. In 1872 apare "Descrierea Moldovei" (traducere de A. Papiu Ilarian si Iosif Hodos) in "Operele principelui Demetriu Cantemir", tiparite de Societatea Academica Romana, vol. I, II, Bucuresti.
In 1909 Apare "Descrierea Moldovei" in "Biblioteca pentru toti", nr. 507, Bucuresti. "Descrierea Moldovei" (cu o notita introductiva de Miron Niculescu), in "Biblioteca Socec", nr. 10-11, Bucuresti, iar in 1923 apare "Descrierea Moldovei". Traducere de pe originalul latinesc, la 200 de ani de la moartea autorului, de Giorge Pascu, Bucuresti, 1923; editia a II-a revazuta si completata cu indice, Bucuresti, 1938.
In 1942 apare "Descrierea Moldovei" (traducere de Gh. Adamescu), Bucuresti, iar in 1956 apare "Descrierea Moldovei" (traducere de P. Pandrea cu o prefata de acad. C. I. Gulian) E.S.P.L.A. "Biblioteca pentru toti", Bucuresti, 1956; reeditari ale aceleiasi traduceri in 1961, 1965, 1967, 1973, 1976, 1981.
In 1973 apare "Descrierea Moldovei" (traducere dupa originalul latin de Gh. Gutu. Introducere de Maria Holban. Comentariu istoric de N. Stoicescu. Studiu cartografic de Vintila Mihailescu. Indice de Ioana Constantinescu. Cu o nota asupra editiei de D. M. Pippidi), Editura Academiei Romane, Bucuresti.