SCRIITORI

„Umple-ți hârtia cu respirațiile inimii tale” – William Wordsworth

Dimitrie Bolintineanu

  • NASCUT: 14 ianuarie, 1819
  • DECEDAT: 20 august, 1872
  • NATIONALITATE: Română
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Poet, diplomat, politician

1819 In acest an se pare ca s-a nascut poetul, politicianul si diplomatul roman Dimitrie Bolintineanu (dupa alte surse 1825), in Bolintin-Vale, judetul Giurgiu. Este fiul lui Enache Cosmad, aroman de origine, negustor, arendas, apoi functionar, si al Anicai, nascuta Bolintineanu. A ramas orfan de mic si a fost crescut de o matusa a sa, la Bucuresti. Aici invata la scoala de la Coltea si la "Colegiul Sf. Sava".

1841 Viitorul scriitor este copist la secretariatul Statului.

1842 Dimitrie Bolintineanu isi face debutul literar, in "Curier de ambe sexe", cu elegia "O fata tanara pe patul mortii", care-i aduce de la bun inceput celebritatea.

1843 Scriitorul devine membru al "Societatii Fratia" si al "Asocietiei Literare a Romaniei". Aceasta din urma ii asigura o bursa pentru Paris, unde intre 1846—1848 studiaza la "College de France" si activeaza in cadrul Societatii Studentilor Romani.

1847 In timpul studiilor la Paris, apare prima carte a scriitorului, "Colectie din poeziile domnului D. Bolintineanu", in tipografia lui C. A. Rosetti si Vinterhalder, „cu fondurile Asociatiei Literare“.

1848 Impreuna cu alti tineri romani aflati pana atunci in capitala Frantei, Dimitrie Bolintineanu se intoarce la Bucuresti, unde participa activ la pregatirea si declansarea revolutiei.

La 19 iunie apare primul numar al gazetei "Poporul suveran", redactata de Dimitrie Bolintineanu.

La 1 august, scriitorul este ales in Comitetul central electoral, in vederea desemnarii viitorilor deputati in Adunarea Constituanta a Romaniei.

La 13 septembrie, ostile turcesti ajung la Cotroceni, cu scopul de a inabusi revolutia, Dimitrie Bolintineanu, impreuna cu Nicolae Balcescu si cu alti fruntasi ai revolutiei, face parte din deputatia care protesteaza in fata lui Faud-effendi impotriva amestecului Portii Otomane in treburile interne ale Tarii Romanesti.

Curand este arestat, ca si ceilalti fruntasi ai revolutiei, si transportat cu ghimia pe Dunare. Dimitrie Bolintineanu reuseste sa evadeze si ia calea exilului.

1849 La 30 octombrie, Dimitrie Bolintineanu soseste la Paris, unde se integreaza in activitatea desfasurarata de ceilalti exilati romani care participasera la revolutia din 1848.

La 28 noiembrie este ales membru al comisiei pentru cercetarea fondurilor cheltuite in timpul revolutiei.

La 2 decembrie, scriitorul semneaza, alaturi de alti fruntasi ai revolutiei, statutul Asociatiei romane, constituita in scopul de a imprima activitatii emigrantilor romani la Paris o eficienta sporita.

1851 La 15 aprilie, apare, la Paris, primul numar al revistei „Albumul pelerinilor romani”, pe care Dimitrie Bolintineanu il scrie singur in intregime. (Publicatia a mai aparut, in acelasi an, la 30 mai si la 30 iunie). Vede lumina tiparului prima varianta a romanului "Manoil".

1855 In revista lui Vasile Alecsandri, „Romania literara”, care aparea la Iasi, au fost publicate o serie de poezii ale lui Dimitrie Bolintineanu si romanul sau "Manoil" in intregime.

La Bucuresti, vede lumina tiparului volumul "Poezii vechi si noi ale d-lui Dimitrie Bolintineanu". Editate sub ingrijirea lui G. Sion. La Iasi, in "Tipografia romano-franceza", apare, in volum aparte, „romanul national“ "Manoil".

1856 In urma catorva calatorii intreprinse de Dimitrie Bolintineanu in toti anii de exil de dupa 1848, ii apare volumul "Calatorii in Palestina si Egipt".

1857 La 19 octombrie, scriitorul patriot asista la istorica sedinta a Divanului ad-hoc din Moldova, in care s-a votat Unirea tarilor romanesti.

1858 In sfarsit, obtine dreptul de a se intoarce in patrie. Se stabileste la Bucuresti, consacrandu-se activitatii de creatie. Colaboreaza la ziarul „Romanul”.

Editeaza, ca „redactor responsabil“, ziarul umanist „Dambovita”.

Tipareste volumele "Calatorii pe Dunare si in Bulgaria", "Legende sau basme nationale in versuri", "Melodii romane" s.a.

1859 Bolintineanu saluta cu entuziasm si sprijina activ, prin gazeta sa „Dambovita”, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza domnitor al Principatelor Romane Unite si infaptuirea reformelor preconizate de el.

Publica volumul de poezii "Bataliile romanilor" (Fapte istorice).

1860 Accepta functia de comisar in Comisia Dunareana. Este consilier personal al lui Alexandru Ioan Cuza in vizita acestuia la Constantinopol.

Apare brosura scriitorului "Vizita domnitorului Principatelor Unite la Constantinopol".

1861 Deoarece nu admite spiritul conciliant si compromisurile, demisioneaza din functia de comisar in Comisia Dunareana.

La 12 mai, este desemnat ministru secretar de stat la Departamentul Trebilor Straine si ad-interim la Departamentul Controlului.

La 16 iulie, Dimitrie Bolintineanu este reintegrat in functia de comisar in Comisia Dunareana.

13/25 septembrie, este reprezentant personal al lui Alexandru Ioan Cuza la Conferinta de la Constantinopol, a puterilor garante in problema Unirii depline a Principatelor Romane. Ca urmare, publica lucrarea "Cestiunea Unirii la Constantinopole", pledoarie ferventa pentru dreptul natiunii romane de a-si proclama ea insasi Unirea deplina.

1862 Publica volumele "Legende noi cu note din cronicile romanilor" si "Elena", roman original de datini politic-filozofic.

1863 Scriitorul face parte din guvernul lui Mihail Kogalniceanu, cel mai important organ executiv din timpul Unirii, in calitate de ministru al cultelor si instructiunii publice.

Colaboreaza intens la revistele "Buciumul", "Reforma" si "Zimbrul".

Publica volumele "Calatorii la romanii din Macedonia" si "Muntele Athos" sau "Santa Agora", "Viata lui Mihai Viteazul facuta pentru intelegerea poporului", "Viata lui Stefan cel Mare", "Viata lui Vlad Tepes-Voda" si "Mircea cel Batran".

1864 Demisioneaza din guvernul Kogalniceanu si este numit, de catre domnitorul tarii, membru al Consiliului de Stat.

1865 Apar, in doua editii consecutive, "Poezii de D. Bolintineanu atat cunoscute cat si inedite".

1866 Publica volumele "Florile Bosforului", "Eumenidele" sau Satire politice", "Ielele" si in traducere personala in limba franceza, "Brises d’Orient".

1867 Apar "Conrad", poem in patru canturi si note explicative, "Calatorii la Ierusalim in sarbatorile Pastelui si in Egipt", editia a II-a, "Calatorii in Asia Mica", "Mihai Viteazul condamnat la moarte", drama in trei acte, "Stefan-Voda cel Berbant", drama in patru acte in versuri.

1868 Dimitrie Bolintineanu publica volumele "Alexandru Lapusneanu", drama in trei acte in proza, "Dupa bataia de la Calugareni", drama in trei acte in versuri, "Stefan Gheorghe-Voda" sau "Voi face doamnei tale ce ai facut tu jupanesei mele", drama istorica in cinci acte, "Sase drame istorice noi" ("Marirea si uciderea lui Mihai Viteazul", "Despot-Voda", "Mihnea-Voda care-si taie boierii", "Postelnicul Constantin Cantacozin", "Brancovenii si Cantacozinii", "Sorin").

I se joaca, la Brasov, drama "Dupa bataia de la Calugareni".

1869 Tipareste volumele "Poezii din tinerete nepublicate inca", "Domnii regulamentari si istoria celor trei ani de la 11 februarie pana astazi", "Viata lui Cuza-Voda", editia a II-a, revazuta si adaugita, "Cartea poporului roman", "Cugetari filozofice si politice in raport cu starea actuala a Romaniei", "Nepasarea de religie, de patrie si de dreptate la romani", "Romania roaba la austro-ungari", "Traianida", poema epica, "Viata lui Traian August, fondatorul neamului romanesc''.

1870 La 22 martie Dimitrie Bolintineanu scoate un numar unic al revistei „Dambovita“, scris in intregime de el insusi.

Publica o noua versiune a poemei epice nationale "Traianida", culegerea de satire politice "Menadele", cartile "Plangerile Romaniei", "Viata lui Vlad Tepes si Mircea-Voda cel Batran", editia a II-a, "Viata si faptele lui Mihai Viteazul", editia a II-a, revazuta, schimbata si adaugita, "Viata si faptele lui Stefan-Voda cel Mare", editia a II-a, revazuta si corectata.

1871 Scriitorul se imbolnaveste grav si este internat la Spitalul Pantelimon.

Sarac lipit pamantului („lipsit chiar de painea de toate zilele“), colegii de breascla incearca sa-l ajute, Cezar Bolliac propunand sa i se acorde o recompensa nationala. Aceasta propunere nefiind acceptata, ei cauta alte modalitati de a-i veni in ajutor celebrului scriitor si om politic al timpului.

1872 Obiectele aflate in posesia lui Dimitrie Bolintineanu sunt vandute prin loterie publica. Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi si alti scriitori castiga cartile si dulapul bibliotecii colegului lor, insa ca vechi si devotati prieteni ai suferindului le lasa in continuare in posesia lui. La 20 august, in Spitalul Spiridon din Bucuresti, scriitorul se stinge din viata, lasand urmasilor o bogata si variata creatie literara si publicistica.

ARTICOLE SIMILARE

Mircea Albulescu
Mircea Albulescu

Mircea Albulescu

Corneliu Vadim Tudor

Corneliu Vadim Tudor

Eugen Cioclea

Eugen Cioclea

Ion Vatamanu
Ion Vatamanu

Ion Vatamanu