Publius Ovidius Naso (43 î.Hr.-17 d.Hr.)

Ovidius Naso
3.8181818181818 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 3.82 (11 Votes)

43 î.Hr. La 20 martie, la Sulmo (azi Sulmona), Italia, la aprox. 140 km departare de Roma, s-a nascut Publius Ovidius Naso, cunoscut si sub numele de Ovidiu. A fost un poet roman, cunoscut pentru cele trei colectii de poezii: „Heroides”, „Amores” si „Ars amatoria”, dar si „Metamorphoses”, un poem hexametric mitologic [2]. Ovidius s-a nascut intr-o familie de vaza la numai un an dupa asasinarea lui Iulius Cezar.

31 î.Hr. La varsta de 12 ani a venit la Roma pentru a se face avocat, moment care coincide cu victoria lui Augustus impotriva lui Marc Antoniu si a Cleopatrei in lupta decisiva de la Actium. Spre deosebire de Vergilius, poet latin, care era mai in varsta decat el, Ovidius a ajuns la maturitate in perioada de pace si prosperitate instaurata de Augustus, ceea ce ar putea explica atitudinea lui opusa fata de aceea a seriosului si in esenta conservatorului Vergilius.

Dupa ce s-a intors dintr-o calatorie in Grecia, Ovidius a renuntat la drept pentru a deveni poet de profesie. Cartea sa de debut, „Amores”, urmata de „Ars amatoria”, au fost si indraznete si uluitoare ca tehnica. Ovidius a turnat o forma consacrata a elegiei de amor si originalitate si o vitalitate care anuntau un poet de prima marime. Elegant, spiritual, uneori subversiv si imoral, Ovidius trebuie sa-i fi surprins si incantat pe locuitorii Romei, dar in mod sigur a intrat in conflict cu valorile vechi, mai austere, pe care Augustus voia sa le reintroneze.

8 d.Hr. In acest an, in momentul de varf al carierei sale poetice, Ovidius a fost convocat in fata lui Augustus, judecat sumar si exilat in orasul Tomis (astazi Constanta), aflat in Romania zilelor noastre, in cel mai indepartat capat al Imperiului Roman si al lumii occidentale civilizate. Motivul exact al exilarii lui nu se cunoaste, desi Ovidius a marturisit ca a comis o indiscretie, considerand indreptatita actiunea lui Augustus. Circulau zvonuri despre o posibila implicare a lui Ovidius intr-un scandal legat de Iulia, fiica lui Augustus. S-ar putea insa ca pacatul lui Ovidius sa fi fost preponderent literar, iar Augustus sa fi incercat sa-l reduca astfel la tacere pe cinicul poet, ale carui versuri de dragoste ofensau regimul si starneau nemultumire si jena.

In momentul in care a plecat in exil, Ovidius tocmai isi terminase capodopera, unul dintre cele mai marete poeme epice scrise vreodata si o adevarata comoara de inspiratie poetica care avea sa-si exercite influenta de-a lungul Evului Mediu asupra lui Shakespeare si in timpul Renasterii, apoi in perioada moderna.

17 d.Hr. Rupt de civilizatie, considerand acest exil drept o condamnare la moarte, probabil in acest an, Ovidius se stinge din viata, la Tomis (astazi Constanta), Romania. In perioada exilului Ovidius a scris o serie de poeme, „Tristia” (Tristele), cu speranta ca va dobandi iertarea care nu a venit insa niciodata [1].

 

 

Bibliografie:

    1. Daniel S. Burt, 100 cei mai mari scriitori ai lumii, Editura Lider, trad. Anca Irina Ionescu, Bucuresti, 2005;
    2. http://en.wikipedia.org/wiki/Ovid

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 3902