CONDUCĂTORI

Ioan Sandu Sturdza

  • NASCUT: 1762, Iași
  • DECEDAT: 2 februarie 1842, Iași, Moldova
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Domn al Moldovei
  • DOMNIE: 1822-1828
  • PRECEDAT DE: Mihai II Sutu
  • SUCCEDAT DE: Mihail Sturdza

loan Sandu Sturdza a ajuns pe tronul Moldovei după domnia lui Mihai Suțu II (1819-1821) și după două căimăcănii care gestionau vacanța tronului (1821-iulie 1822).

In martie 1822, se semnase la Berlin un protocol privind problema Orientului, semnat de Rusia și Prusia. Actul prevedea evacuarea completă și imediată a Țărilor Române de către trupele otomane. In aprilie a aceluiaşi an, delegațiile de câte 6 persoane ale marii boierimi muntene şi moldovene au sosit la Istanbul pentru a înainta o serie de revendicări, din care Poarta a admis restabilirea domniilor pământene şi excluderea grecilor din funcțiile publice.

In 1/13 iulie 1822, Poarta a hotărât restabilirea domniilor pământene, prin numirea, în septembrie 1822, a lui Ioan Sandu Sturdza, de neam vechi boieresc, în Moldova şi a lui Grigore al IV-lea Ghica în Țara Românească (1822-1828). Regimul fanariot (1711/1716-1822) înceta.

Semnarea convenției ruso-turce de la Akkerman (Cetatea Albă, 25 septembrie/7 octombrie 1826) confirma clauzele tratatului de pace de la Bucureşti din 1812 - prin care Rusia se "alegea" cu Basarabia molovenească -, şi prevedea, printre altele, alegerea în Țările Române, de către Divan, a domnilor pământeni pe o durată de şapte ani, scutirea de haraci (tribut) pe o durată de doi ani, libertatea comețului sub rezerva asigurării cu grâu a Porții otomane. Nerespectarea convenției de către Poartă a fost la originea unui nou război ruso-turc (1828-1829), Ioan Sandu Sturdza trebuind să părăsească tronul în momentul instaurării celei de-a cincea administrații militare ruse în Moldova (aprilie 1828-1834). Anii 1828-1829 sunt cei ai unei mari epidemii de ciumă în Moldova şi Muntenia.

In aprilie 1822, mişcarea reformatoare a micii boierimi moldovene (condusă de Ionică Tăutu) a redactat memoriul Constituția cărvunarilor (aluzie la carbonari italieni), care preconiza o serie de reforme liberale de modernizare a statului, printre care domnie constituțională, sfat obştesc reprezentativ al tuturor rangurilor boiereşti, principiile de libertate şi egalitate, respectul absolut al proprietății.

Marea boierime din Moldova îl numeşte pe Ioan Sandu Sturdza "noul tiran", într-un arz (memoriu, reclamație, plângere) adresat Inaltei Porți. Se va "retracta" în 1827, când o anaforá (memoriu) pentru pronomiile (privilegii) Moldovei - care prevedea sporire a drepturilor şi privilegiilor marii boierimi - a fost aprobată de domn (in aprilie 1827).

ARTICOLE SIMILARE

Eustratie Dabija

Iliaș al IV-lea Alexandru

Radu al X-lea Mihnea

Grigore al V-lea Ghica