Scarlat Ghica făcea parte din "dinastia" fanariotizată a Ghiculeştilor, fiind fiul lui Grigore al II-lea Ghica (1733-1735, 1748-1752) şi fratele lui Matei Ghica (octombrie 1752-iunie 1753).
"Strâmtorat" de cheltuielile provocate de cumpărarea tronului, Scarlat Ghica a dus, ca şi în Moldova, o politică fiscala apasatoare. Ceea ce ia permis să facă danii mănăstirilor ortodoxe de la Muntele Athos.
Scarlat Ghica a murit pe tron, fiind înmormântat in ctitoria sa bucureşteană, biserica Sfântul Spiridon Nou (pe locul actualei "catedrale", inăltată între 1852-1858). I-a urmat Alexandru Scarlat Ghica (1766-1768), fiul sau, care a terminat zidirea mănăstirii (în 1768).
In 1765-1766, juristul şi filosoful grec Mihail Fotinopoulos redacta "Manualele de legi", inspirate din monumentalele Basilicale ("Legile împarăteşti") bizantine. Manualele (proiecte de cod general) reprezintă cel dintai efort de modernizare a dreptului traditional românesc.
Mai înainte, Scarlat Ghica "trecuse", trimis de către Sultan, prin Moldova (1757-1758).