SCRIITORI

Jane Austen

Jane Austen

  • NASCUT: 16 decembrie 1775, Steventon, Regatul Unit
  • DECEDAT: 18 iulie 1817, Winchester, Regatul Unit
  • NATIONALITATE: Engleză
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Romancieră
  • OPERE CELEBRE: Mândrie și prejudecată, Emma, Persuasiune Sense and Sensibility

La 16 decembrie 1775, in Steventon, Hampshire, Anglia, s-a nascut Jane Austen. A fost o romancieră engleză realistă din perioada romantică pre-victoriană. S-a nascut într-o familie din clasa de mijloc a nobilimii de tară, ale cărei obiceiuri alcătuiesc substanţa romanelor sale. Cea mai mică dintre cei opt copii ai lui George Austen, rectorul de la Steventon (Hampshire) şi ai Cassandrei Leigh Austen, Jane şi-a petrecut viata în mijlocul unei familii numeroase, cu rădăcini în câteva comitate engleze - Bath, Southampton, Londra. Toată viaţa a locuit în aceeaşi cameră cu sora sa, Cassandra, şi nu a cunoscut niciun alt scriitor important. Deşi cărţile ei abordează drama centrală a căsniciei, Jane Austen nu a fost niciodată măritată, deşi se pare că a avut mai multe aventuri sentimentale şi a respins cel puţin o cerere în căsătorie. Neavând succes în încercarea de a împărtăşi soarta eroinelor sale care au un soţ şi o gospodărie proprie, Austen a îmbrăţişat riscanta carieră de scriitoare.

Jane Austen este prima scriitoare de limbă engleză şi, probabil, prima mare romancieră din Anglia. Această evaluare este cu atât mai remarcabilă cu cât se aplică unei scriitoare a cărei sferă de cuprindere a fost în mod conştient limitată la ceea ce ştia ea cel mai bine - „două sau trei familii dintr-un sat oarecare" - şi care se considera „cea mai neinstruită şi dezinformată femeie care a îndrăznit vreodată să devină autoare". Cu modestia sa caracteristică, Jane Austen şi-a comparat calităţile artistice cu „o bucăţică mică de fildeş la care lucrez cu o perie extrem de fină cu rezultate neînsemnate obţinute după foarte multă trudă”.

In 1801, familia s-a mutat la Bath, un loc pe care Jane il ura. In decembrie 1802, un tânăr bogat o cere de soție pe Jane și ea acceptă; totuși, a doua zi, își retrage acceptul. Câteva luni mai târziu vinde „Mănăstirea Northanger” unui editor pentru 10 £ dar așteaptă în zadar publicarea cărții.

După moartea lui George Austen din 1805, împreuna cu mama și cu sora sa s-au mutat în Southampton unde au rămas până în vara anului 1809.

S-a întors în Hampshire la Chawton Cottage in 1809 cu mama şi sora sa. Acolo, la vârsta de treizeci şi patru de ani, fară a mai avea nicio speranţă să se mărite, s-a concentrat exclusiv asupra carierei sale de romancieră. I s-au publicat romanele „Raţiune şi simţire” (1811) şi „Mândrie şi prejudecată” (1813), „Parcul Mansfield” (1814), "Emma" (1815) şi „Persuasiune”. Acesta din urmă şi „Mănăstirea din Northanger” au apărut postum in 1818.

 La 18 iulie 1817, in Winchester, Hampshire, Anglia, Jane Austen s-a stins din viata, la varsta de 41 de ani. Romanele ei sunt axate pe drama vieţii cotidiene şi pe obiceiurile păstrate în familiile engleze de la ţară. Tot ceea ce Jane Austen nu a cunoscut în profunzime este exclus din scrisul său din cauza standardului de veridicitate pe care şi l-a impus. De exemplu, în cărţile ei aproape că nu există nicio scenă în care bărbaţii să interacţioneze singuri. Cu toate acestea, în cadrul lor îngust de referinţă, romanele ei nu sunt lipsite nici de dramatism şi nici de importanţă datorită abordării unor chestiuni de profunzime. Toate cărţile ei reprezintă o lecţie morală pentru eroinele principale cărora le încredinţează sarcina dificilă de a studia lumea înconjurătoare şi de a-şi modela comportamentul şi credinţele sub presiunea valorilor sociale. Spre deosebire de romanele terorii şi sentimentelor gotice pe care le citise Jane Austin, cărţile ei solicită cititorul să reacţioneze la un gen diferit de experienţă literară. Un recenzent contemporan remarca faptul că romanele lui Jane Austen nu conţin „pasaje întunecate; nici camere secrete, nici urlete de vânt în galerii lugubre şi lungi; nici picături de sânge pe pumnale ruginite - lucruri care sunt pe gustul servitoarelor şi spălătoreselor, sentimentale". In locul elementului artificial şi exagerat, Jane Austen a optat pentru recognoscibil şi obişnuit ca obiect al celor mai intense explorări morale şi psihologice ale scriitorului.

In centrul dramatic al tuturor cărţilor lui Jane Austen se află manevrele complicate premergătoare căsătoriei, pe care ea o consideră nu numai un punct culminant al sentimentalului, ci şi o negociere morală şi socială edificatoare în privinţa naturii umane şi fragilităţii acesteia. In „Raţiune şi simţire”, Jane Austen încearcă să rezolve ecuaţia complicată dintre cerinţele inimii şi cele ale minţii. În „Mândrie şi prejudecată”, Elizabeth Bennet trebuie să-şi revizuiască viziunea morală şi astfel ajunge la concluzia că aparenţele înşală şi că luciditatea e condiţionată de recunoaşterea prejudecăţilor privitorului. În „Emma”, eul eroinei principale primeşte o lecţie usturătoare în ceea ce priveşte iluziile autoinduse şi necesitatea stăpânirii de sine şi a controlului. În toate romanele lui Jane Austen, realitatea trebuie privită în faţă în complicata problemă pe care o reprezintă viaţa. Niciun alt romancier înainte de Jane Austen şi puţini după ea au înfăţişat într-o manieră atât de captivantă adevărul pornind de la detaliile obişnuite ale vieţii de zi cu zi.

Jane Austen a fost criticată pentru viziunea sa limitată şi pentru faptul că a acceptat lumea aşa cum era. Charlotte Bronte a afirmat că Jane Austen „nu-i irită pe cititori cu vehemenţa sa, nu-i tulbură cu profunzimea observaţiilor sale". Ralph Waldo Emerson susţinea că romanele ei erau „scrise pe un ton vulgar, sterile în invenţie artistică, închistate în convenţiile înţepenite ale societăţii engleze". Mulţi critici, facându-se ecoul autodesconsiderării scriitoarei, au etichetat-o drept o miniaturistă talentată şi nu o artistă profundă, cu o viziune atotcuprinzătoare asupra realităţii. Asemenea opinii pierd totuşi din vedere intenţiile lui Jane Austen şi realizările acesteia. Scriitoare prin excelenţă comică şi moralistă, Austen face ca suprafaţa altfel cenuşie a vieţii engleze de la ţară să devină interesantă şi captivantă, şi asta de o manieră care a permis redefinirea romanului ca instrument delicat de sondare a naturii umane. Romanele ei demonstrează că locul comun, cotidianul, experienţa zilnică pot fi o sursă de inspiraţie pentru o operă de artă mare şi durabilă.[2]

Jane Austen şi-a apărat anonimatul literar cu o înverşunare de-a dreptul obsesivă. Numai câteva persoane din afara cercului ei familial ştiau că este romancieră deoarece n-a semnat niciuna dintre cărţile publicate în timpul vieţii sale. Primul ei roman apărut, „Raţiune şi simţire”, făcea menţiunea, pe pagina de gardă, că este scris de „o doamnă”. Cărţile ulterioare au identificat-o numai ca pe autoarea romanelor precedente. Deşi romanele ei erau citite cu interes, nu au fost în niciun caz bestselleruri. In toată viaţa sa a câştigat în total 700 de lire din scris. Reputaţia ei ca romancieră de frunte a tuturor timpurilor s-a statornicit mult mai târziu, deşi contemporanul ei, Walter Scott, cel mai respectat scriitor al vremii, i-a apreciat „tuşeul deosebit care face ca lucrurile şi personajele cele mai obişnuite să devină interesante, prin veridicitatea descrierilor şi a sentimentelor". In perioada victoriană, criticul George Henry Lewes a numit-o „un Shakespeare în proză” şi prestigiul ei a continuat să crească mereu. Astăzi, aşa cum a observat A. Walton Litz, „dintre toţi romancierii americani şi englezi, Jane Austen are probabil reputaţia cea mai stabilă”.

 

  • Sursă 1: Jane Austen
  • Sursă 2: Daniel S. Burt, 100 cei mai mari scriitori ai lumii, Editura Lider, trad. Anca Irina Ionescu, Bucuresti, 2005

ARTICOLE SIMILARE

John Galsworthy

JOHN GALSWORTHY

George Eliot
George Eliot

George Eliot - Mary Ann

William Makepeace Thackeray

William Makepeace Thackeray (1811-1863)

Charles Dickens

Charles Dickens (1812-1870)