Emil Gârleanu

NASCUT: 5 ianuarie, 1878
DECEDAT: 2 iulie, 1914
NATIONALITATE: Română
CUNOSCUT(Ă) CA: Prozator
4.0692307692308 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.07 (130 Votes)


1878 In ziua de 4 spre 5 ianuarie se naste, la Iasi, Emil, unul dintre cei sase copii ai serdarului Dinca Garleanu si al Pulcheriei (nascuta Antipa). Clasele primare le urmeaza la scoala publica de baieti nr. 2 din Sararie, invatand dupa "Povatuitorul copiilor" al lui Ion Creanga.

1889 In iunie absolveste scoala primara si intra la liceul din localitate, unde face numai primele trei clase.

1892 In august se reinscrie in clasa I a scolii de fii de militari din Iasi. Vacantele si le petrece la bunica sa, intr-un sat de langa Targul-Frumos, unde cunoaste indeaproape frumusetile naturii, folclorul, realitatile satului si oamenii din popor.

Dupa absolvirea scolii de fii de militari intra la scoala de artilerie, geniu si marina, unde invata numai un an si trei luni.

1898 Emil Garleanu primeste gradul de sublocotenent de infanterie si este repartizat in regimentul 13 "Stefan cel Mare" din Iasi. Fire romantica, delicat si sfios, bland si adesea melancolic, mai tot timpul liber si-l petrecea citind, studiind, facandu-si note, observand oamenii si realitatile vietii, nazuind sa devina scriitor.



Incepe sa frecventeze cercul scriitoricesc din jurul revistei "Arhiva", condusa de A. D. Xenopol si cel al ziarului "Evenimentul".

1900 Emil Garleanu se inscrie la Facultatea de litere, dar nu persevereaza. In numarul din iulie—august (1900) publica poezia "Iubitei", in revista "Arhiva", sub pseudonimul Emilgar, pentru a nu fi recunoscut de superiori, care nu priveau cu ochi buni preocuparile extramilitare ale ofiterilor.

1901 Emil Garleanu devine un colaborator activ, cu recenzii, cronici literare si plastice, versuri si schite, la revista "Arhiva" si la ziarul "Evenimentul".

1902 Se muta cu serviciul la Barlad, unde gaseste o atmosfera culturala prielnica preocuparilor sale literare.

1905 Emil Garleanu publica primul sau volum de proza "Batranii" — schite din viata boierilor moldoveni.



1906 La 1 februarie, Emil Garleanu paraseste Barladul, stabilindu-se la Bucuresti si dedicandu-se in intregime literaturii. La 12 februarie se casatoreste cu Marilena Voinescu.

A avut cu ea un singur copil, Rodica, pentru care scriitorul a nutrit o dragoste nemarginita, ei dedicandu-i volumul de schite "Din lumea celor care nu cuvanta". Acesta este anul colaborarii lui Emil Garleanu la revista "Neamul romanesc".

1907 Emil Garleanu devine colaborator al revistei bucurestene "Convorbiri critice". Publica de asemenea in "Viata literara si artistica", "Falanga literara si artistica", "Universul", "Tribuna", "Romanu"l, "Luceafarul" etc.

Ii apar cartile "Cea dintai durere" si "Odata!" Ingrijeste si prefateaza cartea "Poezii" a lui Grigore Alexandrescu.

1908 Ii apar cartile "Intr-o noapte de mai" si "1877" — Schite din razboi. Ingrijeste si prefateaza cartea "Iluzii pierdute" a lui Mihail Kogalniceanu.

1909 Ii apar cartile "Batranii" — Schite din viata boierilor moldoveni (editia a II-a, intregita), "Cea dintai durere" (editia II-a) si "Punga". Ingrijeste cartile "Poezii, proza, scrisori" a lui C. Negri si "Poezii populare" de V. Alecsandri. Revede si republica traducerea lui Ioan Barac, "Halima", sau "O mie si una de nopti".

In aceasta perioada Emil Garleanu plasmuieste studiul "Istoria populara a literaturii romanesti", povestita pentru popor si contribuie substantial la infiintarea Societatii Scriitorilor Romani.



1910 Ii apar cartile "Amintiri si schite", "Din lumea celor care nu cuvanta", "Nucul lui Odobac" si "Trei vedenii" (editia I si a II-a).

La 5 februarie se inaugureaza primul sediu al Societatii Scriitorilor Romani.

1911 Emil Garleanu este numit director al Teatrului National din Craiova.

1913 Scriitorul devine redactor la revista "Ramuri".

1914 La 1 februarie La Craiova apare "Proza", cu subtitlul "Revista bilunara scrisa de Emil Garleanu".

La 2 iulie Emil Garleanu se stinge din viata, pe cand nu avea decat 36 de ani. Moartea sa prematura, grabita de unii rauvoitori, care initiasera o intreaga campanie de calomniere a redutabilului director al Teatrului National din Craiova, a fost deplansa de mari scriitori ai timpului, precum Gala Galaction, Cincinat Pavelescu si altii.
 







Tags: biografie viata date informatii cronologie

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 24095