SCRIITORI

Constantin Cantacuzino

  • NASCUT: 1640
  • DECEDAT: 7 iunie, 1716
  • NATIONALITATE: Română
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Scriitor, istoric

1640 Se naste, la Targoviste, Constantin Cantacuzino, mare invatat de factura umanista, personalitate politica complexa a istoriei noastre, al treilea dintre fiii postelnicului Constantin Cantacuzino. A fost casatorit intai, din 1670, cu Safta Buhus, nepoata a doamnei Anastasia, sotia voievodului moldovean Gheorghe Duca, apoi cu o Maria.

1663 Este omorat, la 30 decembrie, la manastirea Snagov, din porunca lui Grigore Ghica, postelnicul Constantin Cantacuzino (tatal), seful recunoscut al ramurii Cantacuzinesti din Tara Romaneasca. Actul voievodului, influentat de subterane uneltiri (zice Letopisetul Cantacuzinesc), va duce la scindarea boierimii Tarii in cele doua partide rivale — Cantacuzinii si Balenii.

1665  La  12 martie incepe “voiajul european” al lui Constantin Cantacuzino, perioada de studiu si formare ca umanist. In “etapa” constantinopolitana (1665-1667) ii are ca profesori pe un Dionisie si pe Gherasim Cretanul.

1667-1669 Intre acesti ani, tanarul roman se numara printre studentii celebrei  “Universitas Artistarum”  din  Padova.

Frecventeaza cursurile de literatura, teologie, matematica, astronomie si medicina. Face concomitent studii de filozofie, fizica, latina si greaca. Are prilejul sa lucreze cu profesori vestiti (Albanio Albanese, Valeriano Bonvicini, Antonio Dall’ Acqua)  si  sa  achizitioneze  numeroase carti  ale  invatatilor Renasterii si Barocului. Ipoteza unui doctorat,  sustinut la Louvain, nu se sprijina pe argumente solide.

La randu-i, stolnicul ii va trimite la studii, la Padova, pe fiii sai, Stefan si Raducanu.

1672-1674 Potrivit relatarii din Letopisetul Cantacuzinesc, acesti doi ani (fara doua luni) Stoica Ludescu — presupus autor al acestei cronici — "care au fost sluga batrana la casa raposatului Constantin Postelnicul", i-a petrecut inchis la ocna.

Se stie despre Stoica Ludescu ca era de prin preajma Targovistei, din satul Ludesti. Este coctitor la o biserica din aceasta localitate. Intre 1680 si 1682 a fost ispravnic de Targoviste.

1673 Din  dispozitia  Inaltei  Porti,  Constantin Cantacuzino  este surghiunit, pentru cateva luni, in insula Creta. Se intoarce in tara la inceputul domniei lui Gheorghe Duca (1673-1678), ruda sa prin alianta.

1675 La 22 ianuarie primeste de la Gheorghe Duca dregatoria de mare stolnic  (o va  pastra  pana  la  30  decembrie 1677), rang ce  va furniza cognomenul cu care marele carturar a intrat in istorie. In primavara acestui an, Constantin Cantacuzino face o calatorie la Varsovia incercand, din dispozitia lui Gheorghe Duca, sa mijloceasca incheierea unui tratat de pace intre Turcia si Polonia.

1681 Stoica Ludescu, presupus autor al Letopisetului Cantacuzinesc, ramane credincios Elinei, sotia postelnicului Constantin Cantacuzino, si celorlalti fii ai ei, care nu-l prea agreau pe Serban Cantacuzino, fratele lor  ajuns  intre  timp voievod al Tarii. “Sluga batrana“ redacteaza acte de familie ("Catastiful de toate satele si mosiile, rumanii, viile si tiganii pe care le cumparase inca mai dinainte pre vreme cand au fost maria-sa Serban-voda in cinste boiariu, cu ale mariei-sale dirept castig") si testamentul  (in 1681)  postelnicesei, prin  care  Serban  este indepartat de la mostenire si indatoririle de “cap” al familiei trec asupra lui Constantin Cantacuzino.

1683 Armatele turcesti, comandate de vizirul Kara Mustafa, incep asediul Vienei. Intre asediatori, insotindu-l pe fratele sau Serban voievod, pare a se fi aflat si stolnicul Constantin Cantacuzino.

In lupta de la Kahlenberg, trupele austriece si armata polona a lui Jan Sobieski, venita in sprijin, infrang ostirea turceasca si declanseaza inceputul declinului puterii otomane in zona Europei centrale.

1688 Anul in care se consuma evenimentul casatoriei dintre Smaragda, fiica voievodului Serban Cantacuzino, si Grigore, fiul lui Ivascu Baleanu. Cu aceasta alianta, ce a marcat impacarea celor doua partide boieresti rivale (o dusmanie ce  dura de douazeci si cinci de ani), se incheie, in mare, relatarile in "Letopisetul Cantacuzinesc" si in "Cronica Balenilor".

In unele redactii — cum ar fi, de pilda, copia executata pentru voievodul Stefan Cantacuzino (in care lucrarea poarta titlul "Istoria Tarii Romanesti de cand au descalicat pravoslavnicii crestini") — "Letopisetul Cantacuzinesc" mai cuprinde o adaugire cu evenimentele din primii doi ani ai domniei lui Constantin Brancoveanu. Relatarea se incheie, deci, la 1690.

La 28 octombrie urca pe tronul Tarii Romanesti Constantin Brancoveanu. Va domni pana la 24 martie 1714.

1694 An  “de  varf” in  contactele  dintre  stolnicul  Constantin Cantacuzino si generalul italian Luigi Ferdinando Marsigli. Italianului, care strangea date pentru o cercetare intitulata "Danubius  pannonico-moesicus",  invatatul  roman ii  furnizeaza informatii privind originea romana a romanilor si alte stiri cu caracter geografic, etnografic si istoric privind situatia Tarilor Romane.

Se deschide "Academia domneasca" de la Sf. Sava, institutie universitara de tinuta europeana, in a carei organizare stolnicul Constantin Cantacuzino a fost, fara indoiala, implicat. Aceasta Universitate bucuresteana isi apropie in scurt timp o deosebita reputatie in spatiul cultural sud-est european.

1696 Constantin Cantacuzino comanda o copie, in greceste, dupa lucrarea lui Nicolae Milescu (cu care se afla in corespondenta), "Itinerar de la Tobolsk, capitala Siberiei, pana la frontiera Chinei".

1696-1699  In acest interval de timp a aparut (poate a fost si tiparita) traducerea in limba romana a "Povestii de jale si pe scurt asupra nedreptei morti a preacinstitului Constantin Cantacuzino, marelui postelnic al Tarii Romanesti". Originalul grecesc, imprimat la Venetia, circula in mediile de cultura din Tara Romaneasca. Traducerea este atribuita lui Radu Greceanu.

1700 Stolnicul Constantin Cantacuzino tipareste la Venetia prima harta a Tarii Romanesti. Este un indiciu sigur ca marele umanist lucra la elaborarea istoriei sale.

In tipografia lui Antim Ivireanul, de la Snagov, apare versiunea romaneasca a unei carti celebre — "Fiore di virtu" (Floarea darurilor) — din literatura sapientiala.

1702 In suita  lui William Paget, ambasador al Angliei la Istanbul, trece prin Tara Romaneasca savantul epigrafist englez Edmund Chishull.  El poarta  aici utile discutii  cu invatatul umanist Constantin Cantacuzino, legate, mai ales, de problemele originii limbii si poporului roman, de unitatea romanilor din Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania.

Lordul William Paget ii daruise lui Constantin Cantacuzino, in 1696, un telescop.

1713 La 25 martie urca pe tronul Tarii Romanesti Stefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. Va domni pana in ianuarie 1716.

1716  La  7  iunie au fost ucisi, la Istanbul, stolnicul  Constantin Cantacuzino si fiul sau Stefan, fost voievod al Tarii Romanesti.