Origini și familie
Cezar Petrescu s-a născut pe 1 decembrie 1892 în comuna Hodora-Cotnari, județul Iași. A provenit dintr-o familie intelectuală, tatăl său fiind doctor în științe agricole, iar mama sa dintr-o veche familie boierească din Neamț. Mediul cultural și academic din familie i-a influențat profund dezvoltarea intelectuală.
Formarea educațională
Primele studii le-a urmat acasă, apoi a continuat la școli din Roman. A absolvit liceul la Roman în 1911, iar în 1915 și-a luat licența în Drept la Universitatea din București. Educația sa solidă i-a oferit o bază importantă pentru cariera de jurnalist și scriitor.
Debut literar
Cezar Petrescu a debutat în literatură în 1907 cu nuvela „Scrisori” în revista „Sămănătorul”. Acest debut a marcat începutul unei cariere literare prodigioase, fiind unul dintre cei mai activi scriitori și publiciști ai perioadei interbelice.
Cariera jurnalistică
Din 1918 s-a mutat la București, unde a intrat în lumea jurnalistică, colaborând cu diverse publicații influente precum „Adevărul”, „Dimineața” și „Bucovina”. De asemenea, a fost cofondator al revistei „Gândirea” în 1921, alături de Gib I. Mihăescu și Adrian Maniu, influențând puternic curentul literar al neosămănătorismului.
Opera literară majoră
Pe lângă activitatea sa publicistică, Cezar Petrescu a scris o serie de romane de impact, care i-au adus recunoaștere națională. Printre cele mai importante opere se numără:
- „Întunecare” (1927-1928), un roman de mare anvergură care descrie trauma Primului Război Mondial și transformările sociale din România.
- „Fram, ursul polar” (1932), o lucrare emblematică pentru literatura pentru copii, dar cu substraturi simbolice și pentru publicul matur.
- „Calea Victoriei” (1930), o frescă socială a vieții bucureștene din perioada interbelică.
- „Aurul Negru” (1934) și „Cheia Visurilor” (1935), opere care explorează teme diverse, de la industrializare la misterele psihologice.
Contribuția la revalorizarea lui Mihai Eminescu
Între 1935 și 1938, Petrescu a realizat o trilogie dedicată vieții lui Mihai Eminescu: „Luceafărul”, „Nirvana” și „Carmen Saeculare”, lucrări biografice cu o puternică notă romantică, care au contribuit la revalorizarea poetului național.
Activitate publică și recunoaștere
Pe lângă cariera sa literară, Cezar Petrescu a deținut funcții importante, cum ar fi secretar general la Ministerul Artelor în 1936. În 1955, după al Doilea Război Mondial, a devenit membru al Academiei Române, recunoaștere a contribuțiilor sale remarcabile la literatura română.
Moartea și moștenirea
Cezar Petrescu a murit pe 9 martie 1961 la București, lăsând în urmă o moștenire literară vastă și diversă, care continuă să fie studiată și apreciată în literatura română.
