1902 La 10 februarie se naste Antoniu Gh. Holban, in nefericita familie a Antoanetei Lovinescu si a capitanului Gheorghe Holban (portretizat de M. Sadoveanu in persoana capitanului Manoilescu din Amintirile caprarului Gheorghita, precum, mai tarziu, si de propriul fiu, atat in piesa Oameni feluriti: “un om rau, avar, grosolan, terorizand pe cei dimprejur”, cat si in nuvela Halucinatii).
1909-1913 Anton Holban urmeaza cursurile scolii primare “Al. I. Cuza” din Falticeni.
1912 La 26 ianuarie, Tribunalul Judetului Suceava pronunta Sentinta de divort intentata de mama scriitorului contra sotului ei, din motive lesne de inteles.
La 26 octombrie, bolnav de nervi, Gheorghe Holban, tatal scriitorului, moare la Husi.
1913 La 25 iunie, conform certificatului de absolvire a scolii primare, Anton Holban este primul din cei 54 elevi cu media generala de 9,34.
In octombrie sustine examenul de admitere la gimnaziul “Alecu Donici” din Falticeni; in aceasta perioada, aflandu-se intr-o ambianta intelectuala propice dezvoltarii insusirilor native din casa Lovinestilor din Falticeni, isi descopera disponibilitati neasteptate de candoare (prin contrast, brutalitatea tatalui sau avea sa-l obsedeze constant) si o nevoie de prietenie resimtita acut de-a lungul intregii vieti.
1913-1916 Termina cu succes studiile gimnaziale si isi pregateste examenele in particular.
1918-1919 Perioada cand isi scrie primele tatonari poetice, pierdute ulterior; urmeaza clasa a VI-a la Liceul “Unirea” din Focsani.
1919-1921 Ultimele doua clase de liceu, ca si examenul de absolvire, sunt trecute de viitorul scriitor la Liceul “Matei Basarab” din Bucuresti.
1921 In ianuarie se recasatoreste mama sa cu Stefan Dragomirescu, functionar comercial.
In septembrie Anton Holban se inscrie la "Facultatea de Litere" din Bucuresti.
1922 Intr-o excursie studenteasca, organizata la Curtea de Arges, se imprieteneste cu colega sa Nicoleta Ionescu, preludiul unei iubiri tragice, care va servi mai tarziu ca substanta epica a romanului "O moarte care nu dovedeste nimic".
1923 Este pasionat de cenaclul “Sburatorul”.
1924 Este scutit de satisfacerea serviciului militar pe motive de sanatate. Vara, viziteaza manastirile din nordul Moldovei, care vor constitui obiect de inspiratie pentru nuvela "Doua fete ale aceluias peisagiu”.
In noiembrie, Anton Holban debuteaza in revista “Miscarea literara“, condusa de Liviu Rebreanu, cu articole despre monumentele de arta romaneasca veche, recenzii, dari de seama si “figurine” critice.
1925 In ianuarie, Anton Holban sustine examenul de licenta si in iunie se inscrie la examenul de bursa pentru Scoala normala superioara din Paris.
1926 In martie este cooptat in comitetul de redactie ca reprezentant al generatiei tinere. Incepe, totodata, colaborarea la “Viata literara“ a lui I. Valerian. In iulie-august participa la cursurile de vara ale "Universitatii din Dijon", alaturi de Serban Cioculescu si Alexandru Tutuianu, intr-un grup de treizeci si doi de profesori tineri romani. In septembrie, pleaca din nou in Franta, pentru perfectionare.
1927 In aprilie, in paginile revistei “Sburatorul”, A. Holban incepe publicarea unui amplu studiu despre Hortensia Papadat-Bengescu.
1928 In septembrie este numit profesor de franceza la liceul “V. Alecsandri” din Galati. In octombrie, depune la directia Teatrului National din Bucuresti dactilograma piesei sale "Oameni feluriti", pentru “o eventuala reprezentare”.
1929 In ianuarie, apare in “Gazeta literara“ un fragment din "Romanul lui Mirel", apoi in mai apare ca volum la editura “Ancora”. Calatoreste din nou in Franta.
1930 La 17 ianuarie are loc premiera piesei "Oameni feluriti", pe scena Teatrului National din Bucuresti. La 15 mai, incepe colaborarea la “Vremea”. Piesa "Oameni feluriti" obtine premiul “Al. Gh. Florescu” al Societatii Autorilor Dramatici, in valoare de 25000 lei.
1931 La 21 februarie se casatoreste cu Maria Dumitrescu, prototipul eroinei romanului "Ioana". In martie apare romanul "O moarte care nu dovedeste nimic", la editura “Cugetarea”. Cartea se bucura de un mare succes.
1932 La 20 februarie apare, la editura “Cugetarea”, volumul "Parada dascalilor".
In iunie-iulie publica, in “Romania literara“, amplul sau studiu despre "Viata si moartea in opera d-nei H. Papadat-Bengescu". Se imprieteneste cu Mircea Eliade si cu Octav Sulutiu.
In decembrie, in urma unor conflicte sentimentale, Holban se desparte de Maria Dumitrescu.
1933 In iunie solicita transferul de la Seminarul Cernica (unde lucra din septembrie 1931), la Scoala Comerciala elementara de baieti nr. 1, Bucuresti, pe un post vacant la catedra de limba franceza.
1934 Scoala Comerciala elementara de baieti nr. 1, Bucuresti se desfiinteaza, Holban ramane in continuare la Seminarul Cernica.
In aprilie scriitorul face o calatorie in Egipt. Insemnarile sale de drum vor fi publicate in “Vremea”. In mai, in paginile revistei “Azi”, apare primul act al piesei "Oameni feluriti".
La 12 iunie, prin decizia Ministerului Instructiunii, A. Holban este transferat la Seminarul Central din Bucuresti.
In noiembrie, in “Revista Fundatiilor Regale”, se publica nuvela "Bunica se pregateste sa moara". In decembrie apare romanul "Ioana", la editura “Panteon” din Brad.
1935 Este ales membru activ al Societatii Scriitorilor Romani, cu maximum de voturi.
Participa, pe parcurs, la diferite sezatori literare, organizate la Sf. Gheorghe, Calarasi, Lugoj, Cernauti.
1936 Starea sanatatii lui A. Holban se inrautateste. Lucreaza la romanul "Jocurile Daniei".
1937 In ianuarie este expus unei operatii de sectiune a nervului, la Spitalul Filantropia, la sectia chirurgicala a doctorului Amza Jianu, dar operatia nu reuseste si la 15 ianuarie Anton Holban moare. Ulterior, urna este depusa in cavoul familiei Lovinescu de la Falticeni.