1902 La 5 octombrie, in comuna Salcia, jud. Teleorman, s-a nascut poetul, prozatorul si ziaristul Zaharia Stancu. Fiul lui Tudor Stancu Mitroi si al Mariei (nascuta Delcea Bratu), tarani.
1915 Dupa absolvirea claselor primare, in satul natal, a fost ucenic la o tabacarie, argat si vanzator de ziare.
1917 Peregrinari prin Balcani, povestite in romanul "Jocul cu moartea".
1920-1922 Ajutor de arhivar la judecatoria din Turnu Magurele, tot in aceasta perioada, elev in particular la liceul din Rosiorii de Vede.
1920-1921 Colaboreaza asiduu la "Sagetatorul" si "Universul literar".
1921 Debutul publicistic in ziarul "Victoria" din Turnu Magurele si cu poezie, in "Foaia tinerimii". In proza, debuteaza in "Ziarul stiintelor si al calatoriilor" (august), sub pseud. Stefan Th. Mitroi.
1922-1923 Functionar in capitala, unde se si stabileste.
1922 Director la "Adevarul literar si artistic", sub pseud. Z. Tudor, mai colaboreaza la "Duminica Universului", "Viata literara", "Tara noastra", "Romania literara". Frecventeaza cenaclurile conduse de Mihail Dragomirescu si E. Lovinescu.
1924 Colaboreaza la "Gandirea".
1925-1926 Isi face stagiul militar.
1927 Debut editorial cu vol. "Poeme simple", premiat de S.S.R.
1928 Bacalaureatul la Pitesti.
1932-1940 El insusi un impatimit al publicisticii, scoate revista lunara de critica si arta "Azi".
1933 Licentiat in litere si filosofie la Bucuresti.
1934 Scoate ziarul "Credinta".
1937-1939 Impreuna cu C. Clonaru, scoate revista "Lumea romaneasca".
1940 Conduce "Revista romana".
Volumele de poezii, "„talmacirile" din Esenin", "Antologia poetilor tineri "(1934) fac din Stancu un scriitor de prima linie, angajat total in miscarea literara a vremii. Pamfletarul virulent nu se dezminte in romanele "Taifunul" (1937) si "Oameni cu joben" (1941), scrieri fara importanta artistica. Alte plachete de poezii: "Albe" (1937), "Clopotul de aur" (1939), "Pomul rosu" (1940), "Iarba fiarelor" (1941), "Anii de fum" (1944). Pentru atitudinea antifascista este internat in lagarul de la Targu Jiu (inspirandu-i vol. "Zile de lagar", 1945).
1947 Este ales presedinte al S.S.R.
1948 Succes neasteptat cu romanul "Descult", publicat mai intai sub forma de foileton in "Contemporanul"; in numai doua decenii, ciclul epic al lui "Darie" prolifereaza intr-un numar impresionant de vol., unele ratate, de la "Dulaii" (1952) la "Ce mult te-am iubit" (1968).
1952 Premiul de Stat pentru roman.
Mai colaboreaza la: "Cuvantul literar si artistic", "Gazeta literara", "Luceafarul", "Igaz Szo, Neue Literatur", "Presa noastra", "Revue Roumaine", "Steaua", "Utunk", "Viata Romaneasca", "Cuvantul", "Romania noua", "Tempo", "Ultima ora" s. a..
1955 Din acest an academician; cunoaste in scurt timp toate onorurile politice la care putea aspira un scriitor roman inrolat, in acea vreme. A mai semnat: Z. S., Z. T. S., Zah. t. s., Zaharia St., Zaharia Th. Stancu, Zaharia Tudor.
1966 Presedinte al Uniunii Scriitorilor (reales in 1968 si 1972).
1970-1973 Revenirea la poezie in ultimii ani de viata ("Cantec soptit", "Sabia timpului", "Poeme cu luna"), precizeaza scrisul ciclic al unei opere intinse si inegale, dar unitare, alimentata de biografia spectaculoasa a autorului si mai ales de o inepuizabila energie de a scrie.
1971 Laureat al Premiului „Herder”.
1974 La 5 decembrie, la Bucuresti, Zaharia Stancu trece in nefiinta. Stancu ramane si dupa moarte un scriitor controversat. Poate ca nici nu mai este citit: o buna parte din scrierile sale s-au perimat, iar altele n-au inspirat incredere nici in timpul vietii. Talentul si indeosebi usurinta de a scrie i-au intins capcane pe care n-a stiut intotdeauna sa le evite; s-a lasat furat de primul impuls, de spontaneitate. Scrisul sau n-are adancime. Pe masura ce aduna o experienta, o si dilueaza in excese repetitive. Opera scriitorului, in special a prozatorului, a fost tradusa in toate limbile importante ale globului, iar dupa unele carti ale sale s-au realizat si filme.
