1858 La 5 septembrie, in satul Plesesti (astazi Alexandru Vlahuta), judetul Tutova, s-a nascut Alexandru Vlahuta. Este cel de-al noualea copil al lui Alexandru si Ecaterina Vlahuta.
1867 Intra in clasa I primara. Duce o viata grea ca fiu de taran venit la oras.
1871 Intra in clasa I a liceului din Barlad.
1875 Promoveaza clasa a IV-a de liceu. Din clasa a V-a va incepe sa scrie, indrumat de profesorul sau de limba romana.
1878 Absolveste liceul din Barlad.
1879 Trece examenul de bacalaureat la Bucuresti. In octombrie asteapta, la Bucuresti, rezultatul concursului pentru postul de institutor la Targoviste.
Se inscrie la Facultatea de Drept. Sustine trei examene din cele cinci necesare, in iunie 1881, respectiv, la 21 aprilie 1882 si la 1 aprilie 1883. In noiembrie se stabileste la Targoviste.
1880 La 22 ianuarie preda primele ore de limba latina si de romana la Gimnaziul „Vacarescu“ din Targoviste.
In aprilie publica primele poezii in revista „Convorbiri literare”.
1881 La 24 mai apare la Targoviste ziarul "Armonia", in care autorul semneaza, conform biografilor sai, cu initialele A. V. doua articole, "Banul" si "Paralela". La 27 septembrie devine membru in comitetul de conducere al ziarului "Armonia".
La 20 octombrie e numit profesor la scoala divizionara de la Manastirea Dealului.
1882 La 10 noiembrie, este destituit din postul de profesor la gimnaziu, pentru atacurile impotriva moravurilor societatii civile de la Targoviste.
La 23 decembrie ziarul „Armonia” anunta ca A. Vlahuta a imbratisat avocatura.
1883 La 5 ianuarie, pledeaza in fata Curtii cu jurati din Targoviste, primul sau proces.
Publica articole si schite in ziarul „Galati”.
1884 Se intalneste cu M. Eminescu. Incearca sa-l induplece sa plece pentru o vreme la tara, dar fara nici un rezultat. In decembrie se afla la Iasi, unde, dupa cate se stie, sta trei zile cu M. Eminescu.
1885 La 3 ianuarie divorteaza de Ida Pagano. In martie ia parte la Congresul didactic de la Iasi.
In noiembrie incepe colaborarea la „Epoca” cu nuvela "Visan".
1886 In aprilie, tine la Ateneu conferinta "Miscarea literara". Calatoreste la Constantinopol. Publica primul volum de nuvele.
1887 La 25 ianuarie publica o scrisoare-apel pentru M. Eminescu, gandindu-se la un turneu necunoscut de conferinte prin intreaga tara.
In decembrie editeaza primul volum de poezii. Redactor la „Revista noua”, condusa de B. P. Hasdeu.
1888 La 14 martie se casatoreste cu Margareta Dona.
1892 La 12 martie, tine la Ateneu conferinta "Curentul Eminescu". La finele acesteia citeste poezia "Unde ne sunt visatorii?".
Vede lumina tiparului volumul de proza "Din goana vietii".
Apare a doua editie a versurilor autorului, sub titlul "Poezii".
1893 La 7 martie, tine la Ateneu conferinta publica intitulata "Onestitatea in arta".
La 9 martie, A. Vlahuta este propus membru corespondent al Academiei de catre I. Vulcan. Este votat in unanimitate.
La 23 martie, A. Vlahuta este considerat neales membru al Academiei, in urma unor discutii, legate de scrisoarea autorului adresata lui D. Kiriac, in care isi exprima „refuzul“.
In octombrie, lucreaza la romanul "Dan", pe care il da la tipar.
1894 In ianuarie vede lumina tiparului volumul "Poezii vechi si noua". In martie apare volumul "Din goana vietii", editia a III-a. In decembrie editeaza volumul "Un an de lupta".
1895 La 12 martie este numit director al revistei „Vieata”. In mai editeaza volumul "Icoane sterse". In octombrie vede lumina tiparului volumul de poezii "Iubire".
1896 La 28 ianuarie apare ultimul numar al revistei „Vieata”. La 4 martie divorteaza de Margareta Dona. Publica volumul de proza "In valtoare".
1897 Scoate editia a doua a volumului de poezii "Iubire", in colectia „Biblioteca pentru toti“.
Prezinta volumul "In valtoare" Academiei. Dar nu i se acorda premiul, deoarece refuzase titlul de membru corespondent al Academiei.
1898 In martie A. Vlahuta adreseaza invatatorilor din tara un apel de a-i furniza informatiile necesare in vederea alcatuirii unei carti intitulate "Geografia pitoreasca a Romaniei".
1899 Editeaza volumul "Clipe de liniste". Vede lumina tiparului volumul "Poezii". Editie completa.
1900 I se acorda premiul „Nasturel Herescu“ al Academiei Romane pentru volumul "Clipe de liniste".
1901 Impreuna cu G. Cosbuc, lucreaza la seria cartilor de citire destinate pentru scolile primare. In octombrie publica fundamentala sa lucrare literara, "Romania Pitoreasca.
La 2 decembrie apare „Semanatorul”, avandu-i directori pe A. Vlahuta si G. Cosbuc. La 30 decembrie se inaugureaza expozitia „Grigorescu“. A. Vlahuta o viziteaza si procura cateva tablouri.
1902 Vede lumina tiparului cea de-a doua editie a lucrarii "Romania pitoreasca". La 1 iulie, la Budapesta, se editeaza revista „Luceafarul”.
Prezinta pentru premiul Academiei, lucrarea "Romania pitoreasca". Cartea este premiata.
1904 Editeaza volumul "Poezii" — 1880 – 1904.
1905 A. Vlahuta se casatoreste cu Alexandrina Ruxanda Galca. Prezinta Academiei pentru Marele Premiu „Nasturel“ volumul "Poezii", dar la sedinta din 6 aprilie este respins.
1906 In martie, la Iasi, apare revista „Viata romaneasca”, in primul numar al careia A. Vlahuta publica nuvela "Datorii vechi".
1907 In februarie, izbucneste rascoala Taraneasca. In mai, A. Vlahuta publica in "Viata Romaneasca" poezia "1907".
1908 Editeaza volumul "Din durerile lumii". Publica volumul "Din trecutul nostru".
1909 Apare volumul "Poezii" (1880–1908).
1910 In octombrie vede lumina tiparului volumul "Pictorul N. I. Grigorescu".
1911 Editeaza volumul "La gura sobei".
1912 Incepe, cu poezia "Noapte de iarna", colaborarea la „Flacara”.
1913 Academia ii respinge premierea lucrarii "Pictorul N. I. Grigorescu", recomandata de Barbu Delavrancea.
1914 Editeaza volumul "Dreptate".
1915 Publica volumul "Poezii" (1980-1915).
1916 Se afla in fruntea publicatiei saptamanale "Scriitori romani".
1918 La 24 februarie pleaca pe front. In iulie este destituit prin ordin din postul de referendar de la Casa Scoalelor. In decembrie este reintegrat la Casa Scoalelor.
1919 I se decerneaza Marele Premiu al Academiei pentru volumul "Poezii" din 1915.
La 1 octombrie se publica primul numar al revistei „Lamura”, aflat sub directia lui A. Vlahuta. La 19 noiembrie moare, la Bucuresti, in casa din strada Visarion. La 21 noiembrie are loc inmormantarea lui Alexandru Vlahuta, in Cimitirul Bellu.
1948 La 28 octombrie, alaturi de alti mari scriitori romani, printre care M. Eminescu, I. Creanga, I. L. Caragiale etc., A. Vlahuta este ales membru de onoare post-mortem al Academiei Romane.
