1931 La 25 iulie, la Malaisesti, Rep. Moldova, s-a nascut Vladimir Besleaga, in familia lui Vasile Besleaga si a sotiei sale Eugenia, primul si singurul lor copil.
1932 Iarna bunelul scriitorului, Andrei Ciocarlan, impreuna cu cea de-a doua sotie a sa Iustina si fiul mezin de 12 ani, este deportat de regimul totalitar comunist in padurile inghetate ale Rusiei, unde la scurta vreme moare. Aceeasi soarta a avut-o si fiul sau Alexandru, acasa revenind dupa cel de-al doilea razboi mondial doar bunica Iustina.
1938-1941 Vladimir Besleaga urmeaza primele trei clase primare cu program de invatamant sovietic in scoala din satul Malaiesti.
1941-1944 Odata cu inceperea razboiului si cu instalarea in Transnistria a administratiei civile romanesti, viitorul scriitor face clasa a patra primara si clasele I si II de liceu cu program de invatamant romanesc.
1948 Fiind elev in clasa a VIII-a (cei doi ani de liceu nu au fost luati in calcul de administratia sovietica) si editand o gazeta de perete unde avea o poezie dedicata Anului Nou, aceasta este preluata si publicata de ziarul raional .
1949-1950 Impreuna cu alti colegi, fondeaza un cenaclu literar scolar in cadrul caruia se initiaza in probleme de teorie literara: versificatie, notiuni de estetica etc.
Compune poezii, îsi încearca puterile în proza, dramaturgie. Scrie la publicatia raionala, trimite versuri la ziarele si revistele din Chisinau, la Uniunea Scriitorilor.
1950 Termina scoala medie, cu medalie de aur si depune actele la Facultatea de Istorie si Filologie, sectia limba si literatura romana a Universitatii de Stat din Moldova.
In acelasi an, toamna, tatal Vasile Besleaga este judecat si condamnat pe un termen de 20 de ani de detentie, mama fiind data afara din casa, iar locuinta confiscata.
1955 Absolveste studiile universitare si este lasat sa faca doctoratul pe lânga catedra de limba si literatura romana, având ca tema de studiu teza "Liviu Rebreanu, romancier".
1956 Se casatoreste. Ii apare cartea de debut "Zbântuila", care cuprinde câteva povestioare pentru cei mici. Se naste fiica sa Stela.
1958 Dupa expirarea termenului de doctorat, fara sa fi putut finaliza teza (tema de studiu fusese respinsa între timp ca înacceptabila pentru ideologia oficiala), se pomenste intr-o situatie confuza, cu familia împrastiata si fara surse de subzistenta. Este angajat colaborator literar la revista de satira si umor "Chiparus". (In anii precedenti colaborase sporadic la "Tinerimea Moldovei" si "Scanteia leninista").
1959 Toamna, in urma destituirii redactorului-sef al revistei "Chiparus", pentru publicarea unor materiale critice de "nuanta antisovietica si nationalista", asa cum au fost calificate acestea de catre forul de partid C.C. al P.C.M., V. Besleaga, impreuna cu alti tineri colegi din aceeasi redactie, dar si de la alte publicatii, este concediat, blamat de la diferite tribune si in presa si, fara casa si fara masa, ramane pe drumuri.
1963 Dupa cateva cartulii pentru copii, editeaza culegerea de proze pentru adulti "La fântâna Leahului". In acelasi an, este luat pentru trei luni la armata (la cursuri de reciclare de la artilerie, la arma rachetara), dupa care pleaca de la redactia "Cultura Moldovei", unde activa, hotarat sa se consacre scrisului. Desi avea publicate deja cateva carti, nu fusese primit in Uniunea Scriitorilor din cauza blamului din 1959. Se naste fiul sau Alexandru.
1964 In vara, se imbolnaveste grav mama scriitorului, este internata la oncologie si operata, iar pe 9 martie 1965 se stinge din viata.
1965 V. Besleaga abandoneaza proiectul unei carti la care lucra si, coplesit de durerea pierderii mamei, revine la subiectul unei povestiri mai vechi. In cursul lunilor aprilie-iunie, redacteaza romanul "Tipatul lastunilor", care in anul urmator (1966), apare cu titlul "Zbor frânt". In acelasi an (1965), devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
1966-1968 Incepe sa lucreze asupra catorva subiecte, printre care un roman in cinci nuvele intitulat "Moartea albinei", dar din diverse cauze, in primul rand a bolii, le abandoneaza. A ramas o nuvela: "Padurea albastra".
1969-1970 Redacteaza romanul "Noaptea a treia", denumire ce are tangente secrete cu textul "Zborului frânt". Propusa revistei "Nistru" (un manuscris, pentru a deveni carte, era musai sa treaca pe la revista, primul filtru al cenzurii totalitariste), lucrarea este respinsa de colegiul de redactie, condus de poetul ilegalist Em. Bucov, hotarandu-i-se astfel destinul pentru multi ani.
1970 Aparte, in traducerea lui V. Besleaga, care si anterior practicase aceasta munca, apare celebrul roman antic pastoral "Dafnis si Cloe", de Longos.
1971 La 17 martie, moare tatal scriitorului, Vasile Besleaga.
1971-1976 La congresul de rand al scriitorilor, este ales secretar al comitetului de conducere, functie in care activeaza timp de cinci ani, macinandu-si sanatatea si timpul. Dupa primele cateva luni a incercat sa-si dea demisia, dar a fost obligat de colegi sa rabde si sa ramana pana la expirarea termenului.
1972-1973 Dupa amara experienta cu respingerea manuscrisului "Noptii a treia", scriitorul se decide sa lucreze la o carte pentru propriul suflet, fiind astfel scris romanul "Prima ninsoare", care a ramas sa zaca alaturi de cel precedent printre hartiile autorului.
1973 Nevrand sa se autodesfiinteze ca autor, V. Besleaga revine la subiectul abandonat in 1965, il completeaza cu un al doilea plan, prezentul, si realizeaza cartea "Nepotul", o cronica de familie care se publica peste doi ani cu titlul schimbat de redactorii cenzori in "Acasa". Scriitorul aborda in aceasta carte unele teme tabu ale epocii totalitariste, deportarile taranimii si foametea, din care motiv s-a vazut nevoit sa faca anumite concesii ideologiei oficiale, spre a insela vigilenta cenzurii comuniste. Aparuta in volum in 1976, cartea a fost distinsa in 1978 cu premiul de stat al R.S.S.M. Acel premiu era compromis de la bun început, fiind acordat de regula dupa prestarea de servicii fata de regim (V. Besleaga mai fusese propus in 1968 cu romanul "Zbor frânt", alaturi de poetul cu ani de detentie in gulagul stalinist Nicolai Costenco, ambii respinsi prin votare si inalta decizie a oficialitatilor de partid).
1976 Apare in traducerea lui V. Besleaga nemuritoarea opera a lui Erasm din Rotterdam, "Lauda Prostiei" ("Elogiul Nebuniei").
1978 Scrie romanul pentru adolescenti "Durere", care apare in volum in anul 1979.
1979 Intreprinde, in componenta unei delegatii de scriitori, o calatorie in România. (O tentativa similara, dar fara succes facuse inca din anii cand lucra la teza de doctorat.) De catva timp scriitorul se documenta in vederea redactarii unei carti cu subiect din istoria medievala a Moldovei, avand ca personaj central pe Miron Costin. Desi vizita nu a durat decat o saptamana, V. Besleaga reuseste sa ia cunostinta de manastirile din nordul Moldovei, sa vada Iasii, sa se intretina cu savanti si specialisti medievisti ca Elvira Sorohan, Dan Horia Mazilu, cu unii scriitori bucuresteni. Tot in 1979, activand in cadrul redactiei revistei "Nistru", initiaza in paginile acestei publicatii o discutie privind situatia precara a prozei din republica, analizand-o in plan comparativ cu realizarile acestui gen in perioada relativei liberalizari din timpul "dezghetului hrusciovist" si cu fenomenele mai elocvente din proza altor republici. Desi s-au facut auzite si voci de sustinere, discutia, totusi, n-a cazut pe placul potentatilor zilei si pana la urma a fost calificata drept denigratoare. Este publicat manuscrisul "Prima ninsoare" cu titlul "Ignat si Ana".
1980 Toamna, Besleaga intreprinde, in calitate de turist, o croaziera pe Mediterana, pe parcursul careia viziteaza mai multe orase si tari riverane. Are fericita ocazie sa vada la Roma, desi in curs de restaurare, Columna lui Traian, Muzeul Vaticanului, iar in Grecia viziteaza Corintul, Acropole si in Spania Muzeul Salvador Dali.
1981-1983 Pe parcursul a doi ani si jumatate realizeaza o prima redactie a unui roman istoric proiectat in trei parti.
1985 Apare, la "Cartea moldoveneasca", prima parte a romanului istoric "Sânge pe zapada".
1987 In ianuarie, scriitorul suporta o operatie la rinichi. Pe 12 ianuarie moare (se sinucide) fiul scriitorului, Alexandru. La 18 mai, V. Besleaga participa la istorica adunare generala a scriitorilor din Moldova, care a insemnat un moment crucial in miscarea de renastere, lupta si eliberare nationala a romanilor de la est de Prut.
1988 Dupa 18 ani, apare in volum cartea "Noaptea a treia", cu titlul modificat "Viata si moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoasterii de sine".
1989 Scriitorul intreprinde o calatorie de documentare in Polonia. Viziteaza locuri legate de numele regelui Ioan Sobieski, muzee din Cracovia, biblioteci, fonduri de carti vechi.
1990 Apare, la Editura "Hyperion”, partea intai din cea de-a doua carte a romanului istoric "Cumplite vremi".
1990-1993 Activeaza ca deputat in Parlamentul Republicii Moldova, primul legislativ ales in mod democratic. Timp de un an si jumatate este lider al fractiunii parlamentare a Frontului Popular Crestin-Democrat, din partea caruia a fost ales.
1997 Apare "Zbor frânt", "Ignat şi Ana", la Ed. "Litera".
1998 Apare "Nepotul", Ed. "Litera";
2002 Apare "Jurnal 1986-1988", Ed. "Prut Internaţional";
2003 Apare "Cumplite vremi", Ed. "Litera";
2006 Apare "Cruci răsturnate de regim. Mănăstirea Răciula. 1959", Chişinău. Mai apare "Dialoguri literare", "Hoţii din apartamente", Chişinău;
2008 Apare "Conştiinţa naţională sub regimul comunist totalitar (RSSM: 1956-1963)", Chişinău;
2009 Apare "Dirimaga", Ed. "Prut Internaţional".
