SCRIITORI

„Umple-ți hârtia cu respirațiile inimii tale” – William Wordsworth

Anatol Codru
Anatol Codru

Anatol Codru

  • NASCUT: 1 mai, 1936
  • DECEDAT: 17 august, 2010
  • NATIONALITATE: Moldoveneasca
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Poet, eseist, traducător și regizor de film

1936 La 1  mai, in comuna Molovata-Noua, judetul Dubasari, Rep. Moldova, in familia lui Ion Condrea si a Titianei Stancuta, se naste cel de-al treilea  copil,  caruia, la botez, preotul ii da  numele  Anatolie. (Numele de famiie  Condrea al strabunului Teodor, din  voia administratiei tariste, suferise  o  abila  acomodare  la  fonetica ruseasca, precursorii semnand, in actele starii civile de la 1867, Condrov, Conderev. Strabunul de pe mama Costache Stancuta, de origine muntean, participant la razboiul ruso-turc din 1877, se  retrage cu  trupele  rusesti  in  regiunea Ekaterinoslav, casatorindu-se mai apoi in Transnisrtia.)

1942 1943  Urmeaza  primele  doua  clase  primare in  satul  natal, conform programei de invatamant romanesti, prima invatatoare fiindu-i Cleopatra Dimo, vaduva avocatului Vasile Pavlenco,  deportat  in anul 1937.

1951  Absolveste sapte clase in  satul natal, avand  la toate  obiectele mentiunea   foarte  bine.

1951-1954 Elev al Scolii medii din orasul Dubasari. Presedinte al cenaclului  literar   "Octombrie". Primele  incercari  literare in ziarul  raional  "Lupta  leninista". Studiaza  desenul  si  arta sculpturii la Palatul copiilor din localitate.

1953  Delegat la Conferinta I republicana a  tinerilor scriitori. Face cunostinta  cu scriitorii  Igor  Cretu, Petru  Zadnipru, Vitalie Filip, Pavel Darie, Mihail Garaz.

1954 Absolva scoala medie (10 clase) si se angajeaza sef de club in comuna Cocieri.

1955-1958  Serviciul militar in orasul Axaltihe,  Georgia.

1958-1963 Student la Facultatea de Istorie si Filologie a Universitatii de  Stat din Chisinau.  Presedinte al  cenaclului literar "Luceafarul"  (1959 1963).  Publica  versuri in ziarele "Moldova Socialista",  "Tinerimea Moldovei", "Cultura Moldovei", "Tanarul leninist", "Scanteia leninista". Intalnirea si prietenia cu  poetul  Nicolai  Costenco, care ii  recomanda Editurii "Cartea Moldoveneasca" prima placheta de versuri "Nopti albastre", cu o prefata semnata  de  Andrei Lupan.

1963  Este  delegat  la  Conferinta  tinerilor  scriitori  din  U.R.S.S.,  la Moscova. Absolva Universitatea, dar  din lipsa  vizei de resedinta ramane  un  an  fara serviciu. Poetul  Emilian Bucov ii  asigura viza  de resedinta  in  spatiul  locativ  rezervat pentru cateaua  Gulea.  Se  casatoreste  cu  tanara  poeta  Ecaterina Barbu, studenta  la Facultatea de Stomatologie.

1964 Redactor literar la saptamanalul "Cultura Moldovei". Publica traduceri din poezia lui Andrei Voznesenski, Marina Tvetaeva, Vaja Psavela, Ivan Draci.  Devine  membru  al  Uniunii Scriitorilor din Moldova.

1965  Redactor  in  Editura  "Cartea  Moldoveneasca".  Peste  un  an este amenintat cu eliberarea  din functie  pentru lipsa de vigilenta politica. Ca sa evite iminentul  eveniment, colegii de lucru il recomanda  si-i asigura  intrarea in randurile partidului comunist. Vede lumina tiparului cea de-a doua carte de versuri, "Indaratnicia Pietrei"  (ilustratii  de Igor Vieru),  primita destul de bine de critica literara. I se refuza plecarea in  Elvetia.

1968 Manifestandu-si protestul pentru reprimarea de catre cenzura a  volumului de poeme "Basmaua", semnat de  poetul Ion Vatamanu, pleaca demonstrativ  de  la  Editura "Scrie". Detine, prin  concurs,  premiul  I  pentru  traducerea  poemului  "Mirani", de Nicolos  Baratasvili.  Editeaza  poeme  traduse din poetul rus Leonid Martanov si din armeanca Silva Kaputikean. Este invitat de  catre  Boris Movila,  redactor-sef la  Studioul Moldova-Film , in calitate  de regizor. Realizeaza primul sau film documentar "Tranta", care la Festivalul zonal de  la Mensk se  invredniceste de  premiul  I  pentru  regie. Se naste  primul sau copil, Catalin. La Editura "Cartea Moldoveneasca" vede lumina tiparului volumul "Zodcii Manole" (in ruseste).

1969 Publica la Editura "Lumina", placheta "Versuri" (in colectia  "Olimp", sub nr. 1), cu un cuvant inainte de Mihail Dolgan. Realizeaza cel de-al doilea film documentar "Pe fagasul talentului", care chiar de la lansarea pe ecran este interzis  de  autoritatile regimului comunist.

Filmul  "Bachus",  cea  de-a  treia  reusita  a tanarului  cineast, de asemenea  este  interzis:  prezentat  clandestin la  Festivalul de filme  de  la  Soci,  e nominalizat  pentru  premiul  I,  insa la insistenta  autoritatilor cinematografice  din  R.S.S. Moldoveneasca acest premiu este atribuit altui autor. Se inscrie la cursurile  superioare de scenaristica si  regie de film documentar din  Moscova.

1970-1971  In  Editura  "Molodaia  Gvardia"  apare  in  traducerea Novelei  Matveeva  cartea  "Upreamstvo  camnea",  care  este  bine comentata  la un seminar  de catre scriitorii Valentin  Kataev, Andrei  Voznesenski,  Konstantin  Vansenkin,  Kiril  Kovaldji.

Apare la Editura  "Cartea Moldoveneasca",  volumul  de  versuri "Feciori", prezentare grafica de Isai Carmu. Absolveste cursurile superioare  de  scenaristica  si  regie  de  film  documentar.

Realizeaza filmul de diploma  "Dimitrie Cantemir", cu mentiunea excelent .

Se angajeaza regizor la Studioul Moldova-Film. Pana in anul 2000 a turnat 30 de filme documentare, 14 dintre ele apreciate la festivaluri nationale si internationale.

1974 Se naste  fiica  sa  Ana-Maria.

1976 I se acorda Premiul I pentru poezie al prestigioasei reviste literare din Moscova,  "Drujba narodov".

1977 Realizeaza primul  sau film  de  fictiune, "Care pe care",  acuzat  de miopie politica, din care cauza  este platit cu numai 50% din onorariul obligatoriu. Apare in editura "Sovietskii pisatel"  din Moscova,  cartea  de  versuri  "Sanovia",  in  traducerea  Novelei Matveeva.

1980 La editura "Literatura Artistica" apare volumul de poezii "Piatra de citire" (prezentare grafica Ilie  Bogdesco)

1981 Prima calatorie peste hotare, in Iugoslavia. Pentru un ciclu de filme documentare i se  decerneaza  Premiul  Tineretului din Republica Moldova. Se sting din viata parintii poetului.

1986 Publica la Editura "Literatura Artistica", volumul antologic "Mitul personal", cu  o  prefata de criticul literar  Mihail Dolgan, prezentarea  grafica  apartinandu-i lui  Isai  Carmu.

1987 La Editura "Literatura Artistica", vede  lumina  tiparului  volumul "Citai-kameni"  in  traducere  ruseasca.

1988  Este  distins  cu  inaltul  titlu  onorific  de  Maestru  in  arta. Realizeaza  la  studioul   Moldova-Film  lungmetrajul documentar  "Sunt  acuzati martorii",  scenarist  fiind  Dumitru Olarescu. Organizeaza Cursurile de regie de film documentar.

1989 Realizeaza lungmetrajul documentar "Mihai Eminescu". Formeaza cenaclul literar si de  cultura  nationala  "Mostenirea"  in orasul Dubasari, fiind ales totodata Presedinte de onoare al cenaclului.

Conducatorii  directi  ai  cenaclului  sunt  poetul  Ion  Bors  si medicul-legist Anatol Besliu. Au colaborat intens intelectualii orasului, printre  care  sotii  Vladimir  si  Elviga  Manea,  Mihai Beleavski, coleg de scoala al poetului, Oleg Studnitki si Oleg Kaminski. Sedinta  de  constituire a cenaclului  a  avut  loc  in mod clandestin la morga din oras, celelalte sedinte de lucru s-au desfasurat in  ilegalitate  in padurea  de  langa  satul  Roghi.

Toarna la Studioul  Moldova-Film,  filmul documentar "Eu, Nicolai Costenco". Filmarile au loc dupa cercul polar, la Norilisk si Dudinka, locurile in care a  fost exilat poetul  basarabean.

1990  La  Festivalul  International  de  filme  documentare  din  orasul Ostrove (Cehia), pentru lungmetrajul documentar "Sunt acuzati martorii" i se decerneaza  Marele  premiu  (Grand Prix)  pentru regie. Premiera filmului "Mihai  Eminescu"  la  Cercul  militar  din Bucuresti,  apoi  in  Constanta  si  Iasi,  fiind  considerat  de eminescologi  cel  mai  bun  dintre  cate  s-au realizat despre neintrecutul poet. Devine  Laureat  al  Premiului  de  Stat  al Republicii Moldova in domeniul cinematografiei.

1992  Filmul  "Mihai Eminescu" este  distins cu  Premiul  I la  Festivalul de poezie  din Suceava.

1993  La  congresul  al  VII-lea  al  Uniunii  Cineastilor  este  ales Presedinte.

1994  Pentru succese  remarcabile  in arta  scrisului,  la  propunerea Uniunii Scriitorilor, este decorat cu "Medalia Mihai Eminescu". Este  ales  membru  de  onoare al Academiei internationale de film  din Federatia Rusa.

1996  Pentru  certa  contributie  la  dezvoltarea  scrisului  si  filmului national este decorat cu  cea  mai  inalta  distinctie de stat, "Ordinul  Republicii". In  legatura cu implinirea  a 60 de ani, Institutul de Istorie si Teorie Literara al Academiei de Stiinte din  Republica  Moldova,  catedra  de  literatura  romana  a Universitatii de stat, Uniunea Scriitorilor si Uniunea Cineastilor organizeaza  simpozionul   "Anatol  Codru" -  estetica  poeziei metaforice.

1997  Compania comerciala pentru edituri Bulat Art Glob, ii lanseaza volumul de  poeme  "Bolta  Cuvantului".

1998  Este  reales  Presedinte al  Uniunii  Cineastilor  din  Republica Moldova. La Editura "ARC", apare volumul de poezii "Intamplarea mirarii", cu o prefata  semnata de Arcadie Suceveanu.

1999  I se decerneaza  Premiul  Uniunii  Scriitorilor  din  Republica Moldova  pentru  cea  mai  buna  carte  de  poeme  a  anului "Intamplarea mirarii". Academia de Stiinte din Republica Moldova, pentru merite deosebite in arta scrisului si  in  cea a ecranului documentar,  ii  acorda  inaltul  titlu  onorific  de  "Academician".

Realizeaza  lungmentrajul documentar "Ion Creanga". La editura "Cartea Moldovei" ii apare volumul "Ruperea din nefiinta", selectie si prefata  de  Ion  Ciocanu. Editia  este  inzestrata  cu  o  ampla selectie de referinte critice.

2000  Academia Internationala  de  drept  economic  ii  acorda  titlul de  "Doctor  Honoris  Causa".  Pentru  marea  contributie  la propagarea operei  eminesciene, Guvernul Romaniei  il decoreaza cu "Medalia  Mihai  Eminescu".

2010 In dimineata zilei de 17 august, intr-o clinica din Chisinau, a murit academicianul, poetul, eseistul, regizorul si cineastul Anatol Codru. La propunerea Clubului Seniorilor din Invatamant Braila si a Asociatiei Pro-Basarabia si Bucovina, poetului i-a fost acordat, prin HCLM din 17 mai 2008, titlul de "Cetatean de Onoare" al Brailei.

 

 

ARTICOLE SIMILARE

Mircea Albulescu
Mircea Albulescu

Mircea Albulescu

Corneliu Vadim Tudor

Corneliu Vadim Tudor

Eugen Cioclea

Eugen Cioclea

Ion Vatamanu
Ion Vatamanu

Ion Vatamanu