CINE ESTE HESTIA?
Hestia (echivalentul roman Vesta) a fost zeița greacă a căminului și a casei și protectoarea familiei. Deși nu era implicată în războaie și certuri, ca ceilalți zei ai Olimpului și nu apărea prea des în mitologia greacă, era foarte importantă și venerată pe scară largă în societatea cotidiană.
ORIGINILE HESTIEI
Hestia a fost fiica întâi născută a titanilor Cronos și Rhea. Când Cronos a aflat de profeția că unul dintre copiii săi îi va pune capăt vieții și domniei, i-a înghițit pe toți în încercarea de a contracara soarta. Printre copiii săi s-au numărat Chiron, Demetra, Hera, Hades, Poseidon și Zeus.
Cu toate acestea, nu a reușit să îl înghită pe Zeus, deoarece Rhea a reușit să îl ascundă. Zeus se va întoarce mai târziu pentru a-și elibera toți frații și a-l provoca pe Cronos, împlinind astfel profeția. Deoarece Hestia a fost prima care a fost înghițită, ea a fost ultima care a ieșit din măruntaiele lui Cronos.
Unele surse o numără pe Hestia drept una dintre cei 12 olimpieni, iar altele o înlocuiesc cu Dionis. Există povești în care Hestia însăși renunță la poziția sa pe Muntele Olimp și îi lasă locul lui Dionis.
Hestia susținea că, din moment ce era protectoarea familiei, ar fi fost primită cu cele mai mari onoruri în orice oraș muritor.
ROLUL ȘI SEMNIFICAȚIA HESTIEI
Hestia era zeița căminului, a casei, a domesticității, a familiei și a statului. Chiar numele Hestia înseamnă vatră, șemineu sau altar. Ea avea de-a face cu treburile familiei și ale căminului, dar și cu treburile civice.
În Grecia antică, sanctuarul ei oficial era în prytaneum, vatra publică a orașului. De fiecare dată când se înființa o colonie sau un oraș nou, flăcările din vatra publică a lui Hestia erau purtate pentru a aprinde vatra din noua colonie.
Hestia era, de asemenea, zeița flăcărilor sacrificiale, astfel încât primea întotdeauna o parte din sacrificiile oferite altor zei. Ea era invocată prima în orice rugăciune, sacrificiu sau jurământ pentru că supraveghea ofrandele. Dictonul „Să începem de la Hestia....” derivă din această practică.
De asemenea, grecii o considerau pe Hestia zeița ospitalității și a protecției oaspeților. Prepararea pâinii și gătitul mesei de familie se aflau și ele sub protecția lui Hestia.
Hestia era o zeiță virgină. Apollo și Poseidon au încercat să se căsătorească cu ea, dar ea i-a refuzat și i-a cerut lui Zeus să o facă zeiță virgină pentru tot restul zilelor sale. Zeul tunetului a fost de acord, iar Hestia și-a luat locul regal lângă șemineu.
Hestia nu este o figură proeminentă în arta greacă, astfel că reprezentările sale sunt rare. A fost reprezentată ca o femeie cu voal, adesea cu un ceainic sau cu flori. În unele cazuri, este dificil să o deosebești pe Hestia de alte zeițe, deoarece ea nu are obiecte sau îmbrăcăminte caracteristică.
HESTIA ȘI CEILALȚI ZEI
În afară de conflictul dintre Poseidon și Apollo pentru a se căsători cu zeița, nu există nicio înregistrare a interacțiunilor lui Hestia cu alți zei, cu excepția lui Zeus. Ea nu a luat parte la implicarea zeilor în războaiele oamenilor sau în conflictele și certurile dintre olimpieni.
Cu profilul său scăzut, zeița căminului are puține apariții în tragediile grecești. Ea este unul dintre zeii cel mai puțin menționați în scrierile marilor poeți greci. Încă de la începutul domniei Olimpienilor, Hestia s-a detașat de majoritatea afacerilor zeilor și a rămas disponibilă atunci când Zeus avea nevoie de ea.
Din cauza acestei detașări de ceilalți zei și a faptului că este puțin menționată de poeți, Hestia nu este cea mai renumită zeiță de pe Muntele Olimp.
CĂMINUL ÎN GRECIA ANTICĂ
În zilele noastre, vatra are puțină importanță în case și orașe, dar în Grecia Antică, unde nu exista tehnologie, vatra era o piesă centrală în societate.
Căminul era un brazier mobil care era folosit pentru a menține căldura, pentru a găti și ca sursă de lumină în casele din Grecia antică. De asemenea, grecii foloseau vatra pentru a întâmpina vizitatorii, pentru a onora o persoană decedată și, în unele cazuri, pentru a aduce o ofrandă zeilor în timpul meselor zilnice. Șemineele aprinse din toată Grecia erau locuri de închinare pentru toți zeii.
În marile orașe, șemineul era amplasat în piața centrală, unde se desfășurau evenimentele civice importante. Femeile necăsătorite aveau sarcina de a păzi vatra, deoarece aceasta trebuia să rămână aprinsă tot timpul. Aceste vatră comune serveau drept loc pentru oferirea de sacrificii zeilor.
Se spune că, după ce grecii au respins invazia persană, căminele din toate orașele au fost stinse și reaprinse pentru a le purifica.
ÎNCHINĂTORII HESTIEI
Dată fiind importanța focarelor în Grecia antică, Hestia a jucat un rol central în societatea greacă și era venerată de toți. În religia greacă, ea este una dintre figurile cele mai importante și avea o bună parte din rugăciuni. Pe întreg teritoriul grecesc existau culte și imnuri pentru Hestia, cerându-i favorul și binecuvântarea. Prezența ei în viața de zi cu zi era puternică.
LUCRURI DE ȘTIUT DESPRE HESTIA
1- Cine sunt părinții Hestiei?
Părinții lui Hestia sunt Cronos și Rhea.
2- Ce fel de zeiță este Hestia?
Hestia este zeița căminului, casei, domesticității, virginității, familiei și statului.
3- A avut Hestia un consort?
Hestia a ales să rămână virgină și nu s-a căsătorit. Ea a respins interesul atât al lui Poseidon, cât și al lui Apollo.
4- Cine sunt frații și surorile Hestiei?
Frații lui Hestia sunt Demetra, Poseidon, Hera, Hades, Zeus și Chiron.
5- Care sunt simbolurile Hestiei?
Simbolurile lui Hestia sunt vatra și flăcările acesteia.
6- Ce personalitate avea Hestia?
Hestia pare bună, blândă și plină de compasiune. Ea nu s-a implicat în războaie și judecăți și nu prezintă viciile umane pe care le aveau majoritatea celorlalți zei.
7- A fost Hestia un zeu olimpian?
Da, ea este unul dintre cei doisprezece olimpieni.
PE SCURT
Hestia era diferită de zeii atotputernici care își acordau favorurile sau pedepsele muritorilor în funcție de interesele lor. Deoarece era singura zeiță concentrată exclusiv pe domeniul ei de interes, unele surse vorbesc chiar despre ea ca despre zeița fără slăbiciuni ale muritorilor. Hestia sparge stereotipul zeului mânios și apare ca o figură blândă care avea compasiune pentru muritori.
