CINE ESTE SFANTUL NICOLAE?
Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai populari sfinți comemorați în bisericile orientale și occidentale, iar în prezent este asociat în mod tradițional cu sărbătoarea Crăciunului. Nu se știe nimic sigur despre viața sa, dar a fost probabil episcop de Mira în secolul al IV-lea. Este cunoscut și sub numele de Nicolae din Mira sau Nicolae din Bari. În termenii populari românești mai este cunoscut și ca Moș Nicolae.
Sfântul Nicolae a fost cunoscut pentru generozitatea și bunătatea sa, ceea ce a dat naștere la legende despre minunile pe care le-a făcut pentru cei săraci și nefericiți. Ca urmare a acestei reputații, devoțiunea față de Nicolae s-a extins în toate părțile Europei. El a devenit patronul mai multor țări, al frățiilor și breslelor caritabile, al copiilor, al marinarilor, al fetelor necăsătorite, al negustorilor. În multe țări, copiii primesc cadouri pe 6 decembrie, ziua Sfântului Nicolae. El este unul dintre sfinții protectori ai copiilor.
A fost întemnițat și probabil torturat în timpul persecuției creștinilor de către împăratul roman Dioclețian, dar a fost eliberat sub domnia lui Constantin cel Mare. Este posibil să fi participat la primul Conciliu de la Niceea (325), unde se presupune că l-a lovit în față pe ereticul Arius. A fost înmormântat în biserica sa din Myra, iar în secolul al VI-lea sanctuarul său de acolo a devenit foarte cunoscut. În 1087, marinarii sau negustorii italieni i-au furat presupusele rămășițe din Myra și le-au dus la Bari, în Italia; această mutare a sporit foarte mult popularitatea sfântului în Europa, iar Bari a devenit unul dintre cele mai aglomerate centre de pelerinaj. Relicvele lui Nicolae rămân închise în bazilica San Nicola din Bari, din secolul al XI-lea, deși fragmente au fost achiziționate de biserici din întreaga lume. În 2017, cercetătorii au datat un astfel de fragment de relicvă, o bucată de os de șold, de la o biserică din Statele Unite și au confirmat că este din secolul al IV-lea.
NAȘTEREA
În mod tradițional, Nicolae s-a născut în orașul Patara (Lycia et Pamphylia), un port la Marea Mediterană, în Asia Mică din Imperiul Roman, într-o familie bogată de creștini greci. Potrivit unor relatări, părinții săi se numeau Epifanie (Ἐπιφάνιος, Epiphánios) și Ioana (Ἰωάννα, Iōánna), dar, potrivit altora, ei se numeau Theophanes (Θεοφάνης, Theophánēs) și Nonna (Νόννα, Nónna). În unele relatări, unchiul lui Nicolae era episcopul orașului Myra, tot în Licia. Recunoscând chemarea nepotului său, unchiul lui Nicolae l-a hirotonit preot.
EPISCOP DE MYRA
După ce a vizitat Țara Sfântă, Nicolae s-a întors în Myra. Episcopul din Myra, care îi succedase unchiului lui Nicolae, murise de curând, iar preoții din oraș hotărâseră că primul preot care va intra în biserică în acea dimineață va fi numit episcop. Nicolae s-a dus la biserică să se roage și a fost astfel proclamat noul episcop.
LEGENDE DESPRE SF. NICOLAE
Reputația de generozitate și bunătate a lui Nicolae a dat naștere unor legende despre miracolele pe care le-a făcut pentru cei săraci și nefericiți. Se spune că a oferit zestre de aur pentru căsătoria a trei fete pe care sărăcia le-ar fi obligat altfel să se prostitueze și că a readus la viață trei copii care fuseseră ciopârțiți de un măcelar și puși într-o cadă cu saramură. În Evul Mediu, devoțiunea față de Nicolae s-a extins în toate părțile Europei. El a devenit patronul Rusiei și al Greciei, precum și al unor orașe precum Fribourg, în Elveția, și Moscova. Mii de biserici europene i-au fost închinate - una, construită de împăratul roman Iustinian I la Constantinopol (astăzi Istanbul), încă din secolul al VI-lea. Miracolele lui Nicolae au fost un subiect favorit pentru artiștii medievali și pentru piesele liturgice, iar sărbătoarea sa tradițională a fost prilej pentru ceremoniile Băiatului Episcop, un obicei european larg răspândit în care un băiat era ales episcop și domnea până la Ziua Sfinților Inocenți (28 decembrie).
Una dintre cele mai vechi povești atestate despre Sfântul Nicolae este una în care acesta salvează trei oameni nevinovați de la execuție. Potrivit Arhimandritului Mihail, trei oameni nevinovați au fost condamnați la moarte de guvernatorul Eustatie. În timp ce urmau să fie executați, Nicolae a apărut, a împins sabia călăului la pământ, i-a eliberat din lanțuri și l-a pedepsit cu furie pe un jurat care acceptase mită. Potrivit lui Jona Lendering, această poveste este direct paralelă cu o poveste anterioară din Viața lui Apollonius din Tyana a lui Philostratus, în care Apollonius împiedică execuția unui om condamnat pe nedrept pentru banditism. Arhimandritul Mihail mai povestește o altă întâmplare în care consulul Ablabius a acceptat o mită pentru a condamna la moarte trei generali faimoși, în ciuda nevinovăției lor reale. Sfântul Nicolae le-a apărut lui Constantin și lui Ablabius în vis, informându-l pe Constantin despre adevăr și speriindu-l pe Ablabius să îi elibereze pe generali, de frica iadului.
Versiunile ulterioare ale poveștii sunt mai elaborate, împletind cele două povești împreună. Potrivit unei versiuni, împăratul Constantin a trimis trei dintre cei mai de încredere generali ai săi, pe nume Ursos, Nepotianos și Herpylion, pentru a înăbuși o rebeliune în Frigia, dar o furtună i-a forțat să se refugieze în Myra. Fără ca generalii săă știe, care se aflau în port, soldații lor aflați mai în interior se luptau cu negustorii locali și se implicau în jafuri și distrugeri. Nicolae i-a înfruntat pe generali pentru că au permis soldaților lor să se comporte greșit, iar generalii au pus capăt jafurilor. Imediat după ce soldații s-au întors la navele lor, Nicolae a auzit vestea despre cei trei oameni nevinovați care urmau să fie executați, iar cei trei generali l-au ajutat să oprească execuția. Eustathius a încercat să fugă pe calul său, dar Nicolae i-a oprit calul și l-a pedepsit pentru corupție. Eustathius, sub amenințarea de a fi raportat direct împăratului, s-a pocăit de căile sale corupte. Ulterior, generalii au reușit să pună capăt rebeliunii și au fost promovați de Constantin la un statut și mai înalt. Cu toate acestea, dușmanii generalilor i-au calomniat pe aceștia în fața consulului Ablabius, spunându-i că ei nu înăbușiseră cu adevărat revolta, ci, dimpotrivă, își încurajaseră proprii soldați să se alăture acesteia. Dușmanii generalilor l-au mituit și pe Ablabius, iar acesta i-a întemnițat pe cei trei generali. Nicolae și-a făcut apoi apariția în vis și cei trei generali au fost eliberați.
SFÂNTUL NICOLAE ȘI MOȘ CRĂCIUN
După Reforma protestantă, devotamentul față de Nicolae a dispărut în toate țările protestante din Europa, cu excepția Olandei, unde legenda sa a persistat sub numele de Sinterklaas (o variantă olandeză a numelui Sfântului Nicolae). Coloniștii olandezi au dus această tradiție cu ei în New Amsterdam (actualul New York), în coloniile americane, în secolul al XVII-lea. Sinterklaas a fost adoptat de către majoritatea anglofonă a țării sub numele de Santa Claus, iar legenda sa de bătrân blând a fost unită cu vechile povești populare nordice despre un magician care îi pedepsea pe copiii obraznici și îi răsplătea pe cei cuminți cu cadouri. Imaginea rezultată a lui Moș Crăciun în Statele Unite s-a cristalizat în secolul al XIX-lea, iar de atunci el a rămas patronul festivalului de cadouri de Crăciun.
Sub diferite înfățișări, Sfântul Nicolae a fost transformat într-o figură binevoitoare similară care oferă cadouri. Totuși o parte din credincioșii ortodocși din România il recunosc pe Moș Nicolae ca fiind cel ce aduce cadouri copiilor și nu Moș Craciun care este considerat de aceștia o legendă cu origine păgână ce are are drept scop reducerea importanței sărbătorii Nașterii lui Iisus Hristos și înlocuirea acestei sărbători crestine cu un eveniment păgân.
