CINE ESTE CUVIOASA PARASCHEVA?
Cuvioasă Parascheva este o sfântă a Bisericii Ortodoxe și este considerată patroana Balcanilor. S-a născut în Epivates, Tracia între anii 910 și 930 și a murit în Kallikratia, Tracia de Est, la vârsta de 27 de ani. Este sărbătorită în fiecare an pe 14 octombrie.
VIAȚA SFINTEI PARASCHEVA
Sfânta Parascheva s-a născut în Epivates, un oraș de la malul mării Marmara din Tracia, la începutul secolului al X-lea. A fost soră în trup a Sfântului Eftimie și descindea din familia bizantină Retseli. De la o vârstă fragedă, urmând chemarea Evangheliei, ea a făcut acte de caritate schimbându-și hainele cu hainele rupte ale cerșetorilor, iar altădată, neputând ajuta în alt mod o cerșetoare care i-a ieșit în cale, i-a dăruit crucea de aur. Frumusețea și bunătatea ei au atras interesul multor tineri iluștri și bogați, care i-au cerut să se căsătorească cu ei, dar ea a refuzat toate cererile.
Pentru a evita căsătoria, ea și-a părăsit casa, fugind la Constantinopol, și, după un pelerinaj la mănăstiri și biserici, s-a îndreptat pe jos spre Heraclea, pentru ca părinții ei să o piardă. În Heracleea a stat puțin timp, iar apoi s-a îmbarcat pe un vas cu destinația Ierusalim. După ce a venerat locurile pe unde a trecut Iisus Hristos, a intrat într-o mănăstire de călugărițe. După câțiva ani, a părăsit mănăstirea pentru a trăi o viață ascetică.
ULTIMII ANI
Ea a rămas în deșert timp de cinci ani de post și rugăciune, cerându-i lui Dumnezeu să-i ierte păcatele. Într-o zi, un înger al Domnului i s-a arătat și i-a poruncit să părăsească deșertul și să se întoarcă în orașul ei natal. Ea a ajuns în portul Joppa (numit acum Jaffa), de unde a pornit spre Pasageri. Când a ajuns la Pasageri, înfățișarea ei era atât de alterată de greutățile deșertului încât nimeni nu a recunoscut-o. După ce a venerat mormintele părinților ei, ea a pornit pe jos spre Constantinopol, unde s-a închinat în diferite mănăstiri și biserici. De la Vassiliou a pornit să se întoarcă la Epiphatae, dar s-a oprit la Kallikrateia, unde a stat într-o colibă lângă Biserica Sfinților Apostoli, slujind în biserică. Astfel a rămas timp de doi ani. Într-o zi a simțit o ușoară durere în cap și și-a dat duhul în pace, la vârsta de 27 de ani.
DESCOPERIREA TRUPULUI
Cuvioasa Parascheva a fost îngropată ca necunoscută în Cimitirul Străinilor din Kallikrateia, până când ani mai târziu trupul ei a fost descoperit în mod miraculos (între anii 1028-1038). Un păcătos a murit și a fost îngropat accidental lângă mormântul Sfintei Parascheva. Se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la ţărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat pe nişte creştini să-l îngroape după rânduiala creştinească. Acesta a fost îngropat accidental lângă mormântul Sfintei Parascheva. În aceeași zi, un bărbat virtuos din Callicrateia, pe nume Gheorghe, a visat o regină, așezată pe un tron de aur și înconjurată de îngeri, cerându-i să meargă la cimitir pentru a dezgropa și scoate trupul păcătosului de lângă ea: „Scoateți carnea împuțită de lângă mine, pentru că eu sunt soare și lumină și nu pot suporta mirosul”. Dar el, gândindu-se că probabil era o ispită a diavolului, nu a împlinit porunca Sfintei Parascheva. A visat-o a doua oară, dar a fost la fel de indiferent.
A treia oară a visat-o furioasă, amenințându-l că se va căi amarnic pentru indiferența sa. Apoi a întrebat-o: „Și tu cine ești, doamna mea?”, iar sfânta i-a răspuns: „Numele meu este Parascheva și sunt din Epivates”. Speriat, Gheorghe i-a avertizat pe locuitorii din Kallikratia că în Cimitirul Străinilor a fost îngropată o femeie sfântă, care i-a apărut în vis de trei ori. În același vis a mărturisit că a văzut și o femeie pe nume Maria.
Atunci oamenii din Kallikratia au mers în procesiune bisericească la Cimitire, ca și cum ar fi mers să găsească o mare comoară. Apropiindu-se de mormântul Sfintei Parascheva, au simțit o mireasmă mare, iar săpând au găsit trupul sfintei neschimbat, ca și cum ar fi adormit.
Locuitorii au dus trupul în biserică și l-au așezat într-o urnă sculptată realizată de un locuitor din casa economului. Acolo, trupul făcea minuni în mod constant și, ca urmare, a atras interesul împăratului, care, în semn de recunoștință, a renovat Biserica Sfinților Apostoli din Kallikratia.
CĂLĂTORIA TRUPULUI CUVIOASEI PARASCHEVA
În Kallikrateia, trupul Sfintei Parascheva a facut atâtea minuni, încât faima ei s-a răspândit rapid dincolo de Balcani și a ajuns până în Rusia. În 1238, țarul bulgar Asan al II-lea i-a convins pe latini (care ocupau atunci Constantinopolul) să îi dea relicva, care a ajuns la Târnovo, în Bulgaria. Acolo a rămas până în 1389, când a fost transferată la Belgrad.
După căderea capitalei sârbe în mâinile turcilor în 1521, sultanul Soliman I a mutat trupul la Constantinopol, forțând Patriarhia să îl cumpere pentru 12 000 de ducați de aur, împreună cu un braț al Sfintei Ecaterina și o icoană a Fecioarei Maria. Astfel, trupul a fost păstrat în biserica Patriarhiei până în anul 1641, când s-a prezentat suveranul Moldovei, Vasile Lupu, și l-a cerut în schimbul plății tuturor datoriilor Patriarhiei Ecumenice.
După ce Sfântul Sinod a fost nevoit să accepte, relicva a plecat în cel mai mare secret la Iași, în România, unde a rămas până astăzi. De atunci este considerată Patroana întregii Românii, iar sărbătoarea ei este sărbătoare națională.
