CINE ESTE CUVIOASA PARASCHEVA?
Cuvioasă Parascheva este o sfântă a Bisericii Ortodoxe și este considerată patroana Balcanilor. S-a născut în Epivates, Tracia între anii 910 și 930 și a murit în Kallikratia, Tracia de Est, la vârsta de 27 de ani. Este sărbătorită în fiecare an pe 14 octombrie.
VIAȚA SFINTEI PARASCHEVA
Sfânta Parascheva s-a născut în Epivates, un oraș de la malul mării Marmara din Tracia, la începutul secolului al X-lea. A fost soră în trup a Sfântului Eftimie și descindea din familia bizantină Retseli. De la o vârstă fragedă, urmând chemarea Evangheliei, ea a făcut acte de caritate schimbându-și hainele cu hainele rupte ale cerșetorilor, iar altădată, neputând ajuta în alt mod o cerșetoare care i-a ieșit în cale, i-a dăruit crucea de aur. Frumusețea și bunătatea ei au atras interesul multor tineri iluștri și bogați, care i-au cerut să se căsătorească cu ei, dar ea a refuzat toate cererile.
Pentru a evita căsătoria, ea și-a părăsit casa, fugind la Constantinopol, și, după un pelerinaj la mănăstiri și biserici, s-a îndreptat pe jos spre Heraclea, pentru ca părinții ei să o piardă. În Heracleea a stat puțin timp, iar apoi s-a îmbarcat pe un vas cu destinația Ierusalim. După ce a venerat locurile pe unde a trecut Iisus Hristos, a intrat într-o mănăstire de călugărițe. După câțiva ani, a părăsit mănăstirea pentru a trăi o viață ascetică.
ULTIMII ANI
Ea a rămas în deșert timp de cinci ani de post și rugăciune, cerându-i lui Dumnezeu să-i ierte păcatele. Într-o zi, un înger al Domnului i s-a arătat și i-a poruncit să părăsească deșertul și să se întoarcă în orașul ei natal. Ea a ajuns în portul Joppa (numit acum Jaffa), de unde a pornit spre Pasageri. Când a ajuns la Pasageri, înfățișarea ei era atât de alterată de greutățile deșertului încât nimeni nu a recunoscut-o. După ce a cinstit mormintele părinților ei, ea a pornit pe jos spre Constantinopol, unde s-a închinat în diferite mănăstiri și biserici. De la Vassiliou a pornit să se întoarcă la Epiphatae, dar s-a oprit la Kallikrateia, unde a stat într-o colibă lângă Biserica Sfinților Apostoli, slujind în biserică. Astfel a rămas timp de doi ani. Într-o zi a simțit o ușoară durere în cap și și-a dat duhul în pace, la vârsta de 27 de ani.
DESCOPERIREA TRUPULUI
Cuvioasa Parascheva a fost îngropată ca necunoscută în Cimitirul Străinilor din Kallikrateia, până când ani mai târziu trupul ei a fost descoperit în mod miraculos (între anii 1028-1038). Un păcătos a murit și a fost îngropat accidental lângă mormântul Sfintei Parascheva. Se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la ţărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat pe nişte creştini să-l îngroape după rânduiala creştinească. Acesta a fost îngropat accidental lângă mormântul Sfintei Parascheva. În aceeași zi, un bărbat virtuos din Callicrateia, pe nume Gheorghe, a visat o regină, așezată pe un tron de aur și înconjurată de îngeri, cerându-i să meargă la cimitir pentru a dezgropa și scoate trupul păcătosului de lângă ea: „Scoateți carnea împuțită de lângă mine, pentru că eu sunt soare și lumină și nu pot suporta mirosul”. Dar el, gândindu-se că probabil era o ispită a diavolului, nu a împlinit porunca Sfintei Parascheva. A visat-o a doua oară, dar a fost la fel de indiferent.
A treia oară a visat-o furioasă, amenințându-l că se va căi amarnic pentru indiferența sa. Apoi a întrebat-o: „Și tu cine ești, doamna mea?”, iar sfânta i-a răspuns: „Numele meu este Parascheva și sunt din Epivates”. Speriat, Gheorghe i-a avertizat pe locuitorii din Kallikratia că în Cimitirul Străinilor a fost îngropată o femeie sfântă, care i-a apărut în vis de trei ori. În același vis a mărturisit că a văzut și o femeie pe nume Maria.
Atunci oamenii din Kallikratia au mers în procesiune bisericească la Cimitire, ca și cum ar fi mers să găsească o mare comoară. Apropiindu-se de mormântul Sfintei Parascheva, au simțit o mireasmă mare, iar săpând au găsit trupul sfintei neschimbat, ca și cum ar fi adormit.
Locuitorii au dus trupul în biserică și l-au așezat într-o urnă sculptată realizată de un locuitor din casa economului. Acolo, trupul făcea minuni în mod constant și, ca urmare, a atras interesul împăratului, care, în semn de recunoștință, a renovat Biserica Sfinților Apostoli din Kallikratia.
CĂLĂTORIA TRUPULUI CUVIOASEI PARASCHEVA
În Kallikrateia, trupul Sfintei Parascheva a facut atâtea minuni, încât faima ei s-a răspândit rapid dincolo de Balcani și a ajuns până în Rusia. În 1238, țarul bulgar Asan al II-lea i-a convins pe latini (care ocupau atunci Constantinopolul) să îi dea relicva, care a ajuns la Târnovo, în Bulgaria. Acolo a rămas până în 1389, când a fost transferată la Belgrad.
După căderea capitalei sârbe în mâinile turcilor în 1521, sultanul Soliman I a mutat trupul la Constantinopol, forțând Patriarhia să îl cumpere pentru 12 000 de ducați de aur, împreună cu un braț al Sfintei Ecaterina și o icoană a Fecioarei Maria. Astfel, trupul a fost păstrat în biserica Patriarhiei până în anul 1641, când s-a prezentat suveranul Moldovei, Vasile Lupu, și l-a cerut în schimbul plății tuturor datoriilor Patriarhiei Ecumenice.
După ce Sfântul Sinod a fost nevoit să accepte, relicva a plecat în cel mai mare secret la Iași, în România, unde a rămas până astăzi. De atunci este considerată Patroana întregii Românii, iar sărbătoarea ei este sărbătoare națională.
CEL MAI MARE PELERINAJ DIN ROMÂNIA ȘI AL 5-LEA DIN EUROPA
În ziua prăznuirii Cuvioasei Parascheva are unul dintre cele mai mari pelerinaje din România, la Iași, moment in care sute de mii de oameni viziteaza racla Sfintei, se formează cozi de kilometrii și timpi de aștepatre de peste 20 de ore. Este considerat al 5-lea cel mai mare centru de pelerinaj din Europa.
