La 16 decembrie 1778, in Saint-Leonard-le-Noblat, Franta, s-a nascut Joseph Louis Gay-Lussac. Tatal sau, Antonie Gay, a fost magistrat. Numele de "Lussac" era numele unei bucati de pamant pe care o detinea Antonie Gay. Acest nume a fost adaugat la cel de origine pentru a se putea distinge de alti membri ai familiei.
In 1794, la varsta de 16 ani, Gay-Lussac izbuti fara profesor sa se initieze in domeniul matematicii, iar in 1797, la 19 ani, intra la Politehnica, unde, pentru a mai reduce din povara suportata de parintii sai, preda lectii particulare, iar noaptea invata pentru a se mentine la curent cu studiile.
In 1800 Gay-Lussac a obtinut titlul de inginer de poduri, dar nu a profesat in aceasta specialitate, preferand sa primeasca oferta lui Berthollet de a lucra in laboratorul acestuia, sub competenta lui indrumare. Laboratorul, pentru accea vreme, era unul dintre cele mai bine utilate, posedand o colectie bogata de aparate de fizica si chimie.
La putin timp dupa aceea, a fost numit meditator la cursul lui Fourcroy de la Politehnica si in aceasta situatie s-a facut in curand cunoscut prin frecventele ocazii pe care le avea de a suplini pe profesorul sau.
Prima lucrare a sa a avut ca obiect studiul dilatatiei gazelor. El a descoperit legea care-i poarta numele: „un gaz lipsit de vapori de apa se dilata cu 1/273-a parte din volumul sau la 0o, pentru fiecare grad centigrad de crestere a temperaturii sale”. Sau, in exprimarea actuala, „coeficientul de dilatare al gazelor sub presiune constanta este numeric egal cu variatia pe care o sufera unitatea de volum, cand temperatura variaza cu un grad centigrad”. Masuratorile exacte au stabilit pentru coeficientul de dilatare al tuturor gazelor sub presiune constanta valoarea 1/273 grad-1.
Gay-Lussac a intrepins si cercetari referitoare la forta magnetica. In 1804 Impreuna cu Biot s-a ridicat cu balonul pana la 7016 m deasupra nivelului mijlociu al marii. Nimeni inaintea lor nu atinsese aceasta inaltime. Ei au gasit ca forta magnetica scade destul de rapid cu inaltimea. In 1816 Gay-Lussac construieste barometrul cu sifon in scopul evitarii erorilor care apareau datorita efectelor de capilaritate.
Dintre alte lucrari ale sale in domeniul fizicii se pot cita cele referitoare la higrometrie, la formarea vaporilor in vid si asupra amestecul acestora cu gazele; a dat indicatii asupra constructiei si gradarii termometrelor etc. In domeniul chimiei, lui Gay-Lussac ii apartine descoperirea legii combinatiei gazelor in volume. Impreuna cu Thenard descopera clorul, borul si acidul fluorhidric. Referitor la iod, se povesteste ca M. Courtois (Paris) descoperise in cenusa plantei varech un element nou si trimisese lui Humphry Davy, probe pentru cercetare. Gay-Lussac afla de acest lucru si pentru a nu lasa ca Franta sa piarda prioritatea la care avea dreptul, a terminat in cateva zile o lucrare completa asupra iodului, pe care Courtois il gasise din intamplare.
Gay-Lussac a fost de o simplitate remarcabila in viata sa si de o dezinteresare absoluta in toate imprejurarile; nu-i placea si nu umbla dupa onoruri sau situatii. In prelegerile sale nu folosea artificii oratorice. In laborator lucra in saboti, fara pompa si mistere, comunicand colaboratorilor sai ideiile si impresiile, bucurandu-se din toata inima de reusita unei experiente sau de realizarea unei preveniri teoretice.
Catre sfarsitul vietii sale, devenise unul dintre capetele cele mai luminate ale Academiei de Stiinte, unde cuvantul sau capatase o autoritate de necontestat, el trecand drept omul clarvazator si judicios prin excelenta, unul din cei mai buni sfatuitori si inflexibili critici. Pentru stima de care se bucura, a fost ales deputat si pair al Frantei.
La 9 mai 1850, moare Joseph Louis Gay-Lussac, la Paris, Franta.
