1788 Jean Augustin Fresnel s-a nascut la Broglie, Franta. A fost un fizician si inginer francez, inventatorul lentilelor Fresnel. Fizicianul a fost descoperitorul fenomenului de polarizare a luminii și inventator al lentilelor biconcave. Tatal sau fiind arhitect, l-a dirijat spre o profesie inrudita.
1804 La varsta de saisprezece ani si jumatate a fost primit la Scoala Politehnica pe care o absolveste, obtinand titlul de inginer de poduri.
1814 Pana in acest an a indeplinit diferite insarcinari in calitate de inginer. Datorita unui act de razvratire impotriva imparatului a fost destituit. In continuare, activitatea lui s-a indreptat spre fizica.
La 28 decembrie el scrie unui prieten : „Nu stiu ce se intelege prin polarizatia luminii; roaga-l pe unchiul meu M. Merime sa-mi trimita lucrarile din care as putea sa ma lamuresc”. Opt luni dupa aceea, el facuse deja importante descoperiri in acest domeniu.
1819 Obtine premiul Academiei de Stiinte pentru cercetarile efectuate in domeniul difractiei luminii.
1823 A fost primit in randurile academicienilor.
1825 Societatea Regala din Londra l-a ales de asemenea printre membrii sai.
1827 Societatea Regala ii decerneaza medalia Rumford.
Primele cercetari ale lui Fresnel au avut ca obiect fenomenul de dubla refractie. Se cunostea fenomenul studiat de Huyghens, prin care un fascicul de lumina incident era impartit in doua fascicule de catre un cristal de spat de Islanda sau de cuart. In urma a numeroase experiente, Fresnel ajunsese la concluzia ca majoritatea cristalelor prezinta fenomenul de dubla refractie mai mult sau mai putin accentuat. El realizeaza apoi fenomenul de dubla refractie folosind ca mediu o prisma de sticla comprimata. In felul acesta demonstra ca dubla refractie este determinata de existenta unei inegale structuri a materialului birefringent in diferite directii.
Grimaldi (1665) observase primul posibilitatea interferentei a doua fascicule luminoase. Hooke cautase in acest fenomen, inca neelucidat, explicatia irizatiilor colorate care se observa la bulele de sapun; in fine Young (1802), cercetand fenomenul, ia in considerare diferenta de faza dintre oscilatiile care se suprapun. Lui Fresnel ii revine insa meritul de a fi condus astfel experimentul incat sa-i permita crearea unei teorii complete asupra fenomenului de interferenta, stabilind cu precizie conditiile in care poate avea loc. El stabili mai intai ca fenomenul nu poate sa se produca decat intre raze identice, adica de aceiasi culoare (acelasi λ ) si avand acelasi indice de refractie (η); aceste raze trebuind sa porneasca din acelasi punct, de la aceeasi sursa si sa fi parcurs distante diferite. Prin dispozitivul denumit "oglinzile lui Fresnel" s-au realizat conditiile de interferenta.
Pentru explicarea difractiei, Fresnel porneste de la principiul lui Huyghens pe care-l completeaza cu ideea interferentei fasciculelor ce pornesc de la portiuni distincte ale frontului de unde. Folosind metoda intuitiva a constructiei zonale (1818), el explica propagarea rectilinie a luminii si abaterile pe care le sufera aceasta propagare in prezenta obstacolelor, adica explica fenomenul de difractie. Completand principiul lui Huyghens cu notiunea de interferenta, Fresnel a dat acestui principiu un sens fizic. Principiul lui Huyghens-Fresnel permite studierea problemei referitoare la intensitatea rezolvarii problemei difractiei luminii.
Cele din urma lucrari ale lui Fresnel, intreprinse in colaborare cu Arago, au avut ca obiect polarizarea luminii. Ei au determinat conditiile in care cele doua raze polarizate pot interfera. Fresnel a explicat fenomenul de polarizatie rotitoare, considerandu-l ca o forma speciala de birefringenta.
Studiul luminii polarizate l-a condus pe Frensel la rezultatul ca unda luminoasa este transversala, fapt care, impreuna cu alte constatari, a dus la parasirea ipotezei eterului cosmic.
1827 A murit in la varsta de 39 de ani, in Ville D'Avray, langa Paris, bolnav de tuberculoza.
In scurta sa existenta, a adus insemnate contributii la dezvoltarea cunostintelor referitoare la fenomenele luminoase, numele lui ramanand pentru totdeauana legat de marile descoperiri in acest domeniu al fizicii. Oglinzile lui Fresnel, formulele lui Fresnel, zonele Fresnel, biprisma lui Fresnel, principiul Huyghens-Fresnel etc., confirma cu prisosinta cele mentionate.
