1897 La 12 septembrie s-a nascut Irene Curie. In laboratorul mamei sale Marie Curie l-a cunoscut pe Frederic Joliot, s-a legat intre ei o stransa prietenie, care a dus la casatoria lor. Sotii Irene si Frederic Joliot-Curie aveau sa duca impreuna o viata inchinata stiintei, obtinand tot impreuna rezultate de o valoare exceptionala.
1928 Chiar din acest an in urma colaborarii lui Irene cu Frederic au inceput sa apara succesele, numele lor a fost unit in numeroase comunicari la Academia de Stiinte.
Multumita lui Marie Curie, Institutul de Radiu poseda 1.5 g de radiu, iar intre timp, in decursul anilor, s-a mai acumulat radiu D si polonium. Irene si Frederic au pus la punct si o metoda pentru prepararea poloniului.
1933 Astfel, inarmati cu cele mai bune proiectile pentru acea vreme – particulele alfa – sotii Joliot-Curie au reusit sa efectueze o experienta care i-a condus la marea descoperire a radioactivitatii artificiale. Bombardand cu particule alfa emise de polonium o foaie subtire de aluminiu, ei au identificat printre produsele reactiei nu numai protoni si neutroni, ci si pozitroni. Ceva mai mult, s-a constatat ca emisia de pozitroni mai continua catva timp dupa ce inceta bombardamentul, intensitatea emisiei scazand dupa o lege exponentiala: ei au creat astfel in mod artificial radioactivitatea.
Sotii Joliot-Curie au interpretat corect fenomenul: prin bombardarea aluminiului au aparut nuclee radioactive, care se dezintegrau, emitand pozitroni, intocmai ca si nucleele radioactive naturale care emit radiatii beta (electroni). Descoperirea radioactivitatii artificiale era de o importanta imensa, deoarece avea sa duca la fabricarea izotopilor radioactivi si deci la folosirea energiei eliberate de catre acestia, precum si la studierea unor fenomene nucleare.
1935 Pentru aceasta mare descoperire sotii Irene si Frederic Joliot-Curie s-au bucurat de o meritata apreciere in lumea stiintifica, le-a fost decernat Premiul Nobel pentru Fizica (de fapt, radioactivitatea artificiala fusese descoperita de catre chimista si fiziciana romanca Ștefania Mărăcineanu inca din 1924, dar Premiul Nobel pentru aceasta descoperire a fost atribuit chimiștilor francezi). Putin timp dupa primirea Premiului Nobel, Irene Joliot-Curie a fost numita profesoara la Universitatea din Paris iar Frederic a fost numit professor la colegiul Frantei. Colaborarea dinte ei, datorita imprejurarilor care au intervenit, a slabit.
In perioada care a urmat, Irene impreuna cu P. Savici a bombardat uraniul cu neutroni, dupa procedeul lui Fermi, dar in loc sa constate producerea de elemente transuraniene – cum credea Fermi – au identificat elementul "lantan".
Ulterior Frederic Joliot-Curie si colaboratorii sai aratau ca la fisiunea unui nucleu de uraniu, sub actiunea unui neutron, se elibereaza alti neutroni, iar datorita acestora urmeaza alte fisiuni, deci se elibereaza alti neutroni si asa mai departe, stabilind astfel principiul reactiei in lant. Cel de-al doilea razboi mondial a determinat suspendarea cercetarilor nucleare in Franta. “Fara indoiala – spunea fizicianul englez Blackett – daca n-ar fi intervenit razboiul, prima reactie in lant intretinuta ar fi fost realizata in Franta” . Realizarea ei, dupa cum se stie, apartine lui Fermi.
Frederic Joliot-Curie a fost numit inalt comisar la Organizatia pentru Energia Atomica, iar Irene comisar la aceiasi institutie. In acelasi timp activitatea lor se desfasura si in celelalte directii: profesori si cercetatori.
Activitatile multiple si diferite, munca desfasurata adesea in conditii periculoase, i-au vatamat sanatatea, imbolnavind-o grav. Frederic era si el bolnav, datorita acelorasi cauze, iar Irene era peste masura de mahnita ca nu putea sa-si ingrijeasca personal sotul.
1950-1951 Sanatatea ambilor a avut de suferit desigur si datorita grelelor incercari, cand din motive politice i s-a retras lui Frederic Joliot sarcina pe care o detinea la Comisariatul Energiei Atomice, iar la cateva luni dupa aceea numirea lui Irene la acelasi Comisariat nu a mai fost prelungita.
1956 Irene Joliot-Curie moare de leucemie, iar dupa doi ani se stinge si Frederic – ambii prematur – lasand omenirii o mostenire stiintifica de mare valoare.
