Frederic Joliot-Curie (1897-1958)

Frederic Joliot-Curie
5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 5.00 (1 Vote)


1897 Frederic Joliot s-a nascut la Paris, unde a si studiat. S-a bucurat de indrumarea ilustrului savant Paul Langevin. La recomandarea acestuia a fost primit de Marie Curie ca preparator la laboratorul de radio activitate, de la Institutul de Radiu. Aici cunoscand pe Irene Curie, fica lui Marie Curie, s-a legat intre ei o stransa prietenie, care a dus la casatoria lor. Sotii Irene si Frederic Joliot-Curie aveau sa duca impreuna o viata inchinata stiintei, obtinand tot impreuna rezultate de o valoare exceptionala.

1928 Chiar din acest an in urma colaborarii lui Frederic cu Irene au inceput sa apara succesele, numele lor a fost unit in numeroase comunicari la Academia de Stiinte.

Multumita lui Marie Curie, Institutul de Radiu poseda 1.5 g de radiu, iar intre timp, in decursul anilor, s-a mai acumulat radiu D si polonium. Frederic si Irene au pus la punct si o metoda pentru prepararea poloniului.

1933 Astfel, inarmati cu cele mai bune proiectile pentru acea vreme – particulele alfa – sotii Joliot-Curie au reusit sa efectueze o experienta care i-a condus la marea descoperire a radioactivitatii artificiale. Bombardand cu particule alfa emise de polonium o foaie subtire de aluminiu, ei au identificat printre produsele reactiei nu numai protoni si neutroni, ci si pozitroni. Ceva mai mult, s-a constatat ca emisia de pozitroni mai continua catva timp dupa ce inceta bombardamentul, intensitatea emisiei scazand dupa o lege exponentiala: ei au creat astfel in mod artificial radioactivitatea.

Sotii Joliot-Curie au interpretat corect fenomenul: prin bombardarea aluminiului au aparut nuclee radioactive, care se dezintegrau, emitand pozitroni, intocmai ca si nucleele radioactive naturale care emit radiatii beta (electroni). Descoperirea radioactivitatii artificiale era de o importanta imensa, deoarece avea sa duca la fabricarea izotopilor radioactivi si deci la folosirea energiei eliberate de catre acestia, precum si la studierea unor fenomene nucleare.



1935 Pentru aceasta mare descoperire sotii Frederic si Irene Joliot-Curie s-au bucurat de o meritata apreciere in lumea stiintifica, le-a fost decernat Premiul Nobel pentru Fizica (de fapt, radioactivitatea artificiala fusese descoperita de catre chimista si fiziciana romanca Ștefania Mărăcineanu inca din 1924, dar Premiul Nobel pentru aceasta descoperire a fost atribuit chimiștilor francezi).  Putin timp dupa primirea Premiului Nobel, Frederic Joliot-Curie a fost numit professor la colegiul Frantei, iar Irene profesoara la Universitatea din Paris. Colaborarea dinte ei, datorita imprejurarilor care au intervenit, a slabit.

In perioada care a urmat, Irene impreuna cu P. Savici a bombardat uraniul cu neutroni, dupa procedeul lui Fermi, dar in loc sa constate producerea de elemente transuraniene – cum credea Fermi – au identificat elementul "lantan".

Ulterior Frederic Joliot-Curie si colaboratorii sai aratau ca la fisiunea unui nucleu de uraniu, sub actiunea unui neutron, se elibereaza alti neutroni, iar datorita acestora urmeaza alte fisiuni, deci se elibereaza alti neutroni si asa mai departe, stabilind astfel principiul reactiei in lant. Cel de-al doilea razboi mondial a determinat suspendarea cercetarilor nucleare in Franta. “Fara indoiala – spunea fizicianul englez Blackett – daca n-ar fi intervenit razboiul, prima reactie in lant intretinuta ar fi fost realizata in Franta” . Realizarea ei, dupa cum se stie, apartine lui Fermi.

Frederic Joliot-Curie a fost numit inalt comisar la Organizatia pentru Energia Atomica, iar Irene comisar la aceiasi institutie. In acelasi timp activitatea lor se desfasura si in celelalte directii: profesori si cercetatori.

Frederic nu s-a limitat numai la aceste activitati, ci s-a incadrat in lupta omenirii iubitoare de pace pentru folosirea pasnica a energiei nucleare.



1942 Intelegand misiunea istorica a clasei muncitoare, Frederic Joliot-Curie a activat in randurile partidului communist francez, al carui membru a fost.

Activitatile multiple si diferite, munca desfasurata adesea in conditii periculoase, i-au vatamat sanatatea, imbolnavindu-l grav. Irene si ea bolnava, datorita acelorasi cauze, era peste masura de mahnita ca nu putea sa-si ingrijeasca personal sotul.

1950-1951 Sanatatea ambilor a avut de suferit desigur si datorita grelelor incercari, cand din motive politice i s-a retras lui Frederic Joliot sarcina pe care o detinea la Comisariatul Energiei Atomice, iar la cateva luni dupa aceea numirea lui Irene la acelasi  Comisariat nu a mai fost prelungita.

1958 Frederic Joliot-Curie moare, cu doi ani inainte murise si Irene de leucemie – ambii prematur – lasand omenirii o mostenire stiintifica de mare valoare.

 



Tags: biografie date informatii Referat

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 1991