La 18 august 1867, în Torquay, Devon, Regatul Unit, s-a născut Percy H. Fawcett. A fost un explorator, geograf, ofiţer de artilerie, cartograf şi arheolog britanic care a făcut o serie de expediţii în America de Sud în căutarea oraşului antic pierdut, pe care l-a numit "Z" şi despre care atât el, cât şi alţii, credeau că se găseşte în junglele din Brazilia. Acesta a dispărut în anul 1925 împreună cu fiul său cel mai mare şi cu Raleigh Rimmell, un prieten de-al fiului său, în Brazilia, în timp ce se aflau în căutarea oraşului.
A fost fiul lui Edward Boyd Fawcett și al Myra Elizabeth (născută MacDougall). A urmat cursurile la Newton Abbot Proprietary College şi Royal Military Academy din Woolwich ca şi cadet, mai apoi a fost numit locotenent al Royal Artillery la data de 24 iulie 1886.
La 13 ianuarie 1896, Percy a fost numit adjutant al Primilor Voluntari de Artilerie din Cornwall (Ducele de Cornwall) și a fost promovat căpitan la 15 iunie 1897. Ulterior a servit în Hong Kong, Malta și Trincomalee, Ceylon, unde a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Nina Agnes Paterson, cu care s-a căsătorit în ianuarie 1901, după ce anterior rupsese logodna cu aceasta. Au avut doi fii, Jack (născut în 1903) şi Brian (1906–1984), cât și o fiică, Joan (1910–2005).
Fawcett s-a alăturat Societăţii Regale de Geografie în 1901, pentru a studia topografia și cartografierea. Ulterior, a lucrat pentru Serviciul Secret Britanic din Africa de Nord unde supraveghea ambarcațiunile de topografiere. A servit pentru biroul de război de pe Insula Spike, Cork, din 1903 până în 1906, unde a fost promovat în funcția de maior la 11 ianuarie 1905. S-a împrietenit cu autorii H. Rider Haggard și Arthur Conan Doyle; acesta din urmă a folosit rapoartele de teren amazoniene ale lui Fawcett ca inspirație pentru romanul său "Lumea pierdută".
Prima expediție a lui Fawcett în America de Sud a fost în 1906 (a fost detașat la 2 mai), când la 39 de ani a călătorit în Brazilia pentru a face o hartă a unei zone în junglă de la granița cu Brazilia și Bolivia, la ordinul Societăţii Regale de Geografie. Societatea fusese însărcinată să mapeze zonă ca terță parte imparțială de interesele naționale locale. A ajuns în La Paz, Bolivia în iunie. În timp ce se afla în expediție în 1907, Fawcett a susținut că a văzut și a împușcat o anacondă gigantă lungă de 19 m, afirmaţie pentru care a fost ridiculizat de oamenii de știință. El a raportat alte animale misterioase necunoscute de zoologie, cum ar fi un câine mic, asemănător unei pisici, despre mărimea unui ogar de vânătoare englezesc, pe care a afirmat că l-a văzut de două ori și păianjenul gigant Apazauca, despre care s-a spus că a otrăvit un număr de localnici.
Fawcett a făcut șapte expediții între 1906 și 1924. A fost prietenos în mare parte cu localnicii prin daruri, răbdare și comportament amabil. În 1908, a căutat locul de unde izvorăşte râul Rio Verde (Brazilia), iar în 1910 a făcut o călătorie pe râul Heath (pe granița dintre Peru și Bolivia) pentru a-i găsi sursa, după ce s-a retras din armata britanică la 19 ianuarie.
În baza cercetărilor documentare, Fawcett formulează până în 1914 idei despre un "oraș pierdut” pe lare l-a numit "Z” (Zed) undeva în regiunea Mato Grosso din Brazilia. El a spus că a existat o civilizație complexă cândva în regiunea Amazonului și că ar putea sa fi supraviețuit ruinele izolate. De asemenea, Fawcett a găsit un document cunoscut sub numele de "Manuscrisul 512", scris după explorări făcute în zona secetoasă din nord-estul Braziliei, cu vegetație rară de arbuști spinoși și cactuși aparţinând statului brazilian Bahia ce se găsea în Biblioteca Națională din Rio de Janeiro. Se crede ca a aparţinut portughezului João da Silva Guimarães, care a scris ca în 1753, a descoperit ruinele unui oraş antic ce conţinea arcade, o statuie și un templu cu hieroglife; orașul este descris cu mare amănunt, fără a oferi o locație specifică. Oraşul a devenit destinația secundară pentru Fawcett, după "Z". (Vezi propria carte a lui Fawcett Exploration Fawcett.)
La începutul Primului Război Mondial, Fawcett s-a întors în Marea Britanie pentru a servi ca ofițer de rezervă în Artileria regală, oferindu-se voluntar în Flandra și comandând o brigadă de artilerie, în ciuda vârstei de aproape 50 de ani. El a fost promovat de la maior la locotenent-colonel la 1 martie 1918 și a fost menţionat de trei ori de către Douglas Haig în expediţiile din noiembrie 1916, noiembrie 1917 și noiembrie 1918 și a fost decorat cu Distinsul Ordin de Serviciu (DSO) în iunie 1917. După război, Fawcett s-a întors în Brazilia pentru a studia viaţa sălbatica locală și elemente arheologice. În 1920, a făcut o încercare solo de a căuta oraşul "Z", dar a abandonat după ce a suferit de febră și şi-a împușcat animalul care îl însoţea.
În 1925, cu ajutor de la un grup de finanțatori din Londra, cunoscut sub numele de Glove, Fawcett s-a întors în Brazilia cu fiul său cel mare, Jack și cel mai bun prieten al lui Jack, Raleigh Rimell, într-o nouă expediție pentru a găsi "Z". Fawcett a lăsat instrucțiuni afirmând că, dacă nu se va întoarce, nu trebuie trimisă nicio expediție de salvare pentru ca salvatorii să nu aibe aceeaşi soartă.
Fawcett era un bărbat cu ani de experiență și se echipase cu conserve, lapte praf, arme, rachete de semnalizare, un sextant și un cronometru. Însoțitorii săi de călătorie au fost aleși amândoi pentru sănătatea, abilitatea și loialitatea lor unul față de celălalt; Fawcett a ales doar doi tovarăși , pentru a călători mai ușor și pentru a nu atrage atenţia triburilor autohtone, deoarece unii erau ostili față de străini.
La 20 aprilie 1925, ultima sa expediție a început din Cuiabá. Pe lângă cei doi tovarăși principali, Fawcett era însoțit de doi muncitori brazilieni, doi cai, opt muli și o pereche de câini. Ultima comunicare din expediție a fost la 29 mai 1925, când Fawcett a scris, într-o scrisoare către soția sa, că este gata să intre pe un teritoriu neexplorat doar cu Jack și Raleigh. Au raportat că traversează Xingu-ul Superior, un râu afluent din sud-estul râului Amazon. In ultima scrisoare, Fawcett și-a spus locația și a fost în general optimist.
Mulți oameni au presupus că indienii locali i-au ucis pe cei trei, Percy, John și Raleigh, deoarece mai multe triburi erau în apropiere la acea vreme: Kalapalos, ultimul trib care i-a văzut, Arumás, Suyás și Xavantes pe ale căror teritorii intrau. Potrivit exploratorului John Hemming, echipa lui Fawcett ar fi supraviețuit în junglă putina vreme, iar așteptarile lui ca gazdele sale indiene să aibă grijă de ei ar fi fost probabil să ii antagonizeze, nereușind să aducă cadouri pentru a le rasplati generozitatea. Douăzeci de ani mai târziu, un șef al tribului Kalapalo, numit Comatzi, le-a spus oamenilor săi cum au fost omorâți cei trei necunoscuți, dar alții au crezut că s-au pierdut și au murit de foame, oasele furnizate de Comatzi s-au dovedit a nu fi cele ale lui Fawcett. Edmar Morel și Nilo Vellozo au raportat că predecesorul lui Comatzi, șeful Kalapalos, pe nume Izarari, le-a spus că i-a ucis pe Fawcett și pe fiul său Jack, aparent atacandu-i cu săgeți, după ce Fawcett l-ar fi atacat atat pe el, cat și pe alți indieni, atunci când au refuzat să-i ofere ghizi și hamali. Rolf Blomberg a spus că Izarari i-a relatat faptul că Raleigh Rimell murise deja de febră într-o tabără a indienilor Kurikuro. O versiune oarecum diferită a venit de la Orlando Villas Boas, care a raportat că Izarari i-a spus că i-a ucis pe toți cei trei bărbați albi după ce Jack Fawcett ar fi fost cu una dintre soțiile sale si a susținut că Percy Fawcett l-a lovit, după ce șeful a refuzat cererea sa de a-i da ghizi și hamali pentru a-și continua călătoria.
Tribul Kalapalo relateaza o poveste nescrisă despre sosirea a trei exploratori care spune că cei trei au plecat spre est, iar după cinci zile, Kalapalo a observat că grupul nu mai facea focuri de tabără. Kalapalo au spus ca este o mare posibilitate ca acestia sa fi fost ucisi de un trib violent. Cu toate acestea, cei doi tineri erau slabiti si bolnavi cand au fost vazuti ultima dată și nu există nicio dovadă că ar fi fost uciși. Este posibil ca acestia sa fi murit din cauze naturale în jungla braziliană.
În 1927, o tablita cu numele lui Fawcett a fost găsită in posesia unui trib indian. În iunie 1933, un sextant aparținând lui Fawcett a fost găsit în apropierea indienilor bacasieni din Mato Grosso de către colonelul Aniceto Botelho. Cu toate acestea, tablita nominala provenea din expediția lui Fawcett cu cinci ani mai devreme și, cel mai probabil, fusese oferită cadou șefului tribului indian. Busola s-a dovedit a fi fost lăsată în urmă înainte de a intra în junglă în ultima sa expeditie.
The Lost City of Z este un film american de aventură biografic din 2016, scris și regizat de James Gray, bazat pe cartea din 2009 cu același nume de David Grann. Prezintă evenimente reale din jurul exploratorului britanic Percy Fawcett, care a fost trimis în Brazilia și a făcut mai multe încercări de a găsi un presupus oraș pierdut în Amazon. Charlie Hunnam înterpreteaza in film rolul lui Fawcett; Robert Pattinson pe colegul său de explorator, Henry Costin, Sienna Miller pe soția sa, Nina Fawcett; și Tom Holland pe fiul său Jack Fawcett.
