loan Teodor Callimachi era de origine română, Calmaşu fiind numele initial, inainte de grecizare (fanariotizare), al unei famili boiereşti moldovenesti.
Cu studii în Polonia şi la Istanbul, fost terziman (tălmăcitor oficial) si mare dragoman la Poartă otomană înalt demnitar insărcinat cu relatile diplomatice ale Sultanului cu statele europene - loan Teodor Callimachi era poliglot.
În primălvara anului 1759, influentul şi abuzivul boier grec Iordache Stavrachi, mare vistier (inalt dregător insărcinat cu gestiunea centrală a veniturilor domniei) - care mai fusese deja indepătat, contre coeur, şi de către domnul Constantin Racoviță, in cursul primei sale domnii (1749-1753)-, fost victima, de data aceasta nu a boierimii pământene, ci a "tari" orășeni si țărani veniți în capitala Iași la iarmaroace l-au silit pe favoritul domnului să părăseasca Moldova (lordache Stavrachi va fi executat in 28 august 1765, de către turci, sătui de abuzurile şi intrigile grecului, care periclitau ordinea internă in Moldova şi Tara Românească).
In 1760, loan Teodor Callimachi a introdus in Moldova ajutorinta, dare "pe ogiacuri", similară fumaritului (dare pe fiecare coş de casă țărâneasca) din Țara Românească. Dările excesive şi cinismul consilierilor greci trebuiau sa compenseze inscăunarea oneroasă, cauzată de cumpararea domniei de la înalta Poartă.
Fanariot obişnuit, Ioan Teodor Callimachi a fost inlocuit cu Grigore Callimachi (1761-1764, 1767-1769), fiul său.