Bogdan Petriceicu Hasdeu

NASCUT: 26 februarie, 1838
DECEDAT: 25 august, 1907
NATIONALITATE: Română
CUNOSCUT(Ă) CA: scriitor, filolog
2.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 2.50 (1 Vote)


1838 La 26  februarie, se  naste  Tadeu  Hasdeu  in  comuna  Carstinesti (Cristinesti) lang Hotin, in  Basarabia. (Mai  tarziu  isi  va schimba prenumele din  Tadeu in  Bogdan -  corespondentul romanesc pentru  polonezul  Tadeu, adaugand la nume si Petriceicu,  voind  sa  arate  inrudirea  cu  Stefan Petriceicu, domnitor  in Moldova intre  anii  1672-1674. A fost fiul lui Alexandru Hasdeu si  al Elisabetei  Dauszka (Daucs).

Arborele genealogic al Hasdeilor urca mult in istorie, familia boiereasca Hasdeu fiind atestata inca din timpul lui Stefan cel Mare. Bunicul scriitorului, Tadeu Hasdeu (1769-1835), stranepot al lui Gheorghe Lupascu Hasdeu, isi recapata drepturile asupra mosiilor stramosesti din tinutul Hotinului si se  stabileste  la Cristinesti. Acest  Tadeu Hasdeu  era om instruit, poliglot, poet de limba polona, a tradus din scriitorul german August  von Kotzebue in  poloneza si a cules literatura  populara romaneasca.  

Tatal  calauzeste  primii  pasi  spre invatatura  ai micutului Tadeu (Bogdan),  daruindu-i  Gramatica  romaneasca a lui I. Heliade Radulescu, pe care o va pastra cu sfintenie. Copilul, receptiv,  invata  cu tatal  sau  limbile  stiute de  acesta: greaca, latina, slavona, franceza, italiana, engleza, germana, rusa, polona, bulgara. “Singurul meu dascal a fost tatal meu”, va afirma mai tarziu B. P. Hasdeu.

1845-1850  Face studii  gimnaziale in  diverse  orase  din Podolia si Volinia (Vinita,  Camenita,  Rovno), unde  tatal Alexandru Hasdeu era mutat ca profesor. Tanarul gimnazist vorbea polona perfect. Vacantele si le petrece in casa parinteasca de la Cristinesti.

1848 La Camenita (in  Polonia)  inceteaza din  viata mama  sa.



1850 Alexandru Hasdeu se stabileste la Chisinau. Fiii sai Tadeu (Bogdan) si Nicolae (nascut in 1840) devin elevi ai liceului “regional” al fiilor de nobili din Chisinau. O educatie aleasa primesc cei doi tineri de la tatal lor, Alexandru Hasdeu, care poseda - asa cum scrie admirativ  I. Heliade Radulescu – o biblioteca de mare valoare, in care la loc de cinste erau cartile si manuscrisele romanesti.

La Chisinau era si poetul Constantin Stamati, ruda indepartata din  partea  mamei, care  il  incurajeaza in  ale  scrisului.  De acum  dateaza  primele  incercari  poetice:  "Doina",  "Stefan cel Mare" (“domn si erou in gloriosul veac de aur”), dar predominante  devin  preocuparile  pentru istoria  Moldovei  si  a romanilor in general.

1852 Cu prilejul aniversarii a jumatate de mileniu de la intemeierea Moldovei, B. P. Hasdeu publica o evocare a descalecarii lui Dragos, scriere pe care o dedica lui Constantin Stamati, “patriarhul poetilor moldoveni”.

Din anul 1852 dateaza insemnarile personale ale  lui  B. P. Hasdeu privind preocuparile asidue pentru istorie: “De mult ma ocup de istoria Moldovei”, “M-am ocupat in primul rand de adunarea materialului pentru istoria Tarii mele...”.

In vara lui 1852 B. P. Hasdeu se inscrie ca student la "Universitatea din Harkov", unde, pana in 1854, face studii de drept, audiind si cursuri de istorie si filologie. La Harkov are profesor de drept roman pe Al. Mickiewicz, fratele poetului romantic polonez Adam Mickiewicz. La cursurile de filologie este coleg cu viitorul filolog rus A. Potebnea.



Ca student, desfasoara o bogata activitate literara si stiintifica: organizeaza o mica “societate literara“; avea gata o lucrare despre mitologia dacilor; ducea corespondenta cu  Pogodin, secretarul Societatii pentru istoria si antichitatile ruse din Moscova, caruia ii anunta mai multe lucrari stiintifice.

Incepe sa scrie un  "Jurnal intim", pe care il va tine pana in anul 1856. Din acest jurnal aflam ca, spre sfarsitul anului 1852, cunoaste o tanara poloneza Alina Merjeewski de care se indragosteste fulgerator.

1853 “Disperat de tradarea Alinei” (cf. Jurnalului sau), se hotaraste sa intre in armata. La impotrivirea tatalui sau, incearca o sinucidere. Scapat de moarte (pistolul a carui teava si-o varase in  gura  inainte  de a trage  nu era incarcat),  “nu  si-a mai permis sa mai incerce o data vointa Celui de Sus”.

Un “vrajitor” de langa Chisinau ii prezice ca “inca din tinerete va ajunge la cele mai inalte onoruri”.

1854 In mai, insotit de tatal sau, mama vitrega, bunica Valeria si de fratele Nicolae, merge la Dubasari (la granita Basarabiei), unde se inroleaza in regimentul  feldmaresalului  conte Radetzki. Merge apoi la Mirgorod, unde se afla “statul major al Diviziei de rezerva a cavaleriei usoare”, in care fusese trecut, si de acolo  la "Noua Odesa".

La Nikolaev provoaca la duel pe un Meyendorf, baron finlandez, pe care il tinteste in umar, Hasdeu scapand nevatamat.

Primeste  scrisori de  la  tatal  sau care  il indeamna sa nu paraseasca “ocupatiile literare”, “sa se  cultive si sa invete neaparat germana”. Ca iunker va participa pentru scurt timp la Razboiul Crimeii.



1857 An  hotarator pentru intreaga sa  activitate  viitoare:  la  16 februarie trece Prutul in Moldova, la mosia cneazului Moruzi si apoi la Iasi. Venit in Moldova cu pasaport rusesc, isi sfasie pasaportul si il trimite la Consulatul rusesc de la Iasi. Guvernul tarist il condamna, in lipsa, la exil in Siberia; totodata il dezmosteneste de drepturile asupra averii parintesti si asupra averii unchiului sau Boleslav care nu avea alti mostenitori (in total 30.000 de galbeni).

Inca din 1852 isi schimba prenumele din Tadeu in Bogdan si adauga la nume Petriceicu, in amintirea lui Stefan Petriceicu (domn al Moldovei in secolul al XVII-lea); de acum va fi cunoscut sub numele de Bogdan Petriceicu Hasdeu.

1858 La 8 martie Vogoride (caimacan al Moldovei) il numeste judecator la Cahul (judetul Cahul, impreuna cu judetele Ismail si Cetatea Alba, ce revenisera Romaniei dupa Razboiul Crimeii). Dar refuzand sa devina “unealta politica“ a lui Vogoride,  este destituit peste putin timp. Reintors la Iasi, colaboreaza la  revista  unionista  "Zimbrul" si "Vulturul".

Cu pasaport moldovenesc, pe numele “comisului Bogdan Petriceicu Hasdeu”, face o vizita la Chisinau, de unde aduce cea mai mare parte din biblioteca tatalui sau.

La 11 noiembrie scoate prima sa revista, "Romania"  (unionista), scrisa in intregime de Hasdeu (doua numere pana la sfarsitul anului).

Publica primul sau studiu (in numarul dintai al revistei) "Despre Io" in titlul domnilor romani ai Moldovalahiei si Bulgariei.

1859 In ianuarie continua revista, sub titlul "Romania". Revista ebdo-madara, sub redapciunea d-lui Bogdan Petriceicu-Hajdau (mai apar numai trei numere).



In septembrie daruieste Bibliotecii Scoalelor din Iasi circa 4000 volume. Scoate "Foaea de storia romana". Sub redapciunea lui Bogdan Petriceicu Hajdau (patru numere). In octombrie este numit custode al Bibliotecii Scoalelor din Iasi.

1860 In ianuarie este numit profesor de istorie, geografie si statistica la scoala reala din Iasi. In martie-iunie editeaza "Foita de  istorie  si literatura" (cinci numere). In revista publica  "Pierit-au dacii?", studiu ce anunta viitoarele cercetari ale lui Hasdeu asupra originii poporului roman.

Face o calatorie la  Chisinau pentru  a  achizitiona carti  si manuscrise.

Este numit in Comisia pentru alcatuirea unei harti a Daciei vechi, impreuna cu Simeon Barnutiu si Nicolae Ionescu.

Consulatul rus din Principatele Romane  intervine  pentru extradarea lui Hasdeu, dar va  fi  ocrotit de catre Partidul Liberal.

Spre sfarsitul anului este inlaturat din  functiile avute, in urma  unor intrigi  si inamicitii pe  care le starnise printre politicieni si istorici.

Se stinge din viata Nicolae, fratele lui B.P. Hasdeu, se pare in urma unei intemnitari politice.

1861 Colaboreaza la revistele iesene. In iulie-septembrie, este  trimis  in  Polonia,  intr-o  misiune pentru documentare asupra istoriei romanilor. Despre calatoria intreprinsa  relateaza in  studiul  "Luca Stroici". Fragment din “Calatoriile intreprinse in  partile Galitiei” (publicat in  "Atheneul Roman", septembrie-octmbrie 1861).

Tot in "Atheneul Roman" reproduce texte romanesti vechi, publica versuri si o traducere din "Tristele lui Ovidiu". Colaboreaza la "Tribuna romana", "Dacia", "Trecutul".

Scoala la care  fusese  numit  profesor  s-a desfiintat, infiinteaza un “Institut privat de educatiune”, la care renunta in 1862.

Isi reia postul de bibliotecar si pe cel de profesor la Gimnaziul central.



1862 Editeaza revista  „Din  Moldova” (de la nr. 10 ii schimba titlul in „Lumina”). In "Lumina" publica "Duduca Mamuca", scriere care duce la suprimarea revistei si-i atrage protestul Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice pentru “frivolitatile” cuprinse in nuvela si apoi destituirea din postul de profesor de istorie si bibliotecar. Urmeaza un proces de presa (3-4 iunie) pentru “imoralitate”, de mare rasunet in epoca, incheiat cu achitarea lui. B. P. Hasdeu, in  urma unei stralucite pledoarii a acuzatului. Nu-i va uita pe cei care l-au atacat: Titu Maiorescu  si V. A. Urechia.

1863 In vara se muta la Bucuresti, fiind numit in Comisia mosiilor manastiresti si in Comisia istorica. La 3 noiembrie, la Bucuresti editeaza  "Aghiuta". Revista umoristica si critica (apare pana la 17 mai 1864). Colaboreaza la reviste de istorie si lingvistica de peste hotare.

1864 In februarie se tipareste prima lucrare a lui B. P. Hasdeu: "Luca Stroici, parintele filologiei romane" (dupa ce aparuse mai intai in “Foiletonul Buciumului”).

In martie in “Foiletonul Buciumului” si apoi in brosura publica "Filozofia portretului lui Tepes".

Impreuna cu istoricul bulgar G.S. Rakowski, fondeaza ziarul politic „Viitorul”, scris in romana si bulgara.

In  revista „Aghiuta”, apoi in  volum,  publica  "Micuta,Trei zile si trei nopti din viata unui student", forma refacuta a nuvelei "Duduca Mamuca" (1863), prin atenuarea unor asperitati care indignasera pudoarea conventionala a epocii. Nuvela reprezinta un moment important in afirmarea prozei realiste.

La 17 mai, Gazeta „Aghiuta” este suspendata din ordinul primului-ministru Mihail Kogalniceanu.

Intre 2 iunie-18 august in “Foiletonul Buciumului”, publica textul insotit de note al primei versiuni din "Ursita", cel dintai roman istoric romanesc. Initial, acest prim episod intitulat  "Ursita", precum si "Procopseala" (un fragment din Episodul II, tiparit tot in Buciumul in continuare) faceau parte dintr-un proiect de roman istoric din trecutul Moldovei: "Copilariile lui Iancu Motoc".

La 8 august Ministerul Instructiunii il insarcineaza pe B.P. Hasdeu  sa  editeze  Arhiva  istorica, "colectiune critica  de  documente asupra trecutului istoric romanesc", din care va tipari patru volume intre 1865 si 1867.

1865 La 27 februarie, la Ateneul Roman, tine o conferinta despre Talmud. In aprilie tine doua conferinte la Ateneu: despre stadiul cercetarii istorice  romanesti  si  despre  scriitorii  N.  Filimon  si Al. Deparateanu.

In iunie, in biserica Sf. Ilie Gorgani, se cununa cu Iulia Faliciu, o fata ce se tragea  dintr-o familie de moti din Rosia Abrudului.

Tine  conferinte  foarte  apreciate  la  Ateneul  Roman:  despre spatarul  Milescu si alta despre trei  tipuri in dramaturgia europeana: Shyloc, Gobsec si Moise, conferinta publicata in volum in acelasi an: "Trei ovrei : jupanul Shyloc al lui Shakespeare, domnul Gobsec al lui Balzac si jupanul Moise al lui Alecsandri".

Publica una  din cele  ma valoroase monografii  istorice romanesti: "Ion Voda cel Cumplit",  bazata pe o documentatie minutioasa  si  corecta, scrierea nu are precedent la noi; deschide un drum in cercetarea istorica.

1866 In perioada 6 februarie-5 iunie, la Bucuresti, editeaza ziarul Satyrul, care continua linia revistei "Aghiuta".

Dupa lovitura de stat de la 11 februarie, ia atitudine impotriva principelui strain. Societatea Academica Romana il numeste pe Alexandru Hasdeu printre membrii ei, dar autoritatile ruse din Basarabia ii interzic sa vina la Bucuresti si sa faca parte din Academia Romana. Va fi primit membru de onoare in 1870.

La Teatrul National, la inceputul stagiunii de toamna, are loc premiera dramei istorice "Domnita Ruxanda", sub directia lui C. Demetriad, printre interpreti fiind Costache Caragiale si Stefan Velescu.

Printre  articole ca "Fraternitatea si  unirea",  "Unirea", Hasdeu pledeaza pentru ideea de unitate a Transilvaniei cu Muntenia si Moldova.

In octombrie la Ateneul Roman B.P. Hasdeu incepe cursul public "Istoria dreptului constitutional al romanilor".

Publica in volum conferinta tinuta la Ateneu:  "Talmudul", ca profesiune de credinta a poporului israelit.

1867 La 10 februarie, are  loc premiera piesei  "Razvan Voda", in interpretarea trupei lui M. Pascaly; piesa se publica mai intai in ziarul "Perseverenta", apoi in volum: "Razvan Voda". Drama istorica in cinci acte, in versuri. Editia a II-a apare in 1867; Editia a  III-a  apare  in 1869 cu  titlul schimbat in "Razvan si Vidra", ca si la editia a IV-a din 1895 care apare cu o introducere de  P.P. Carp.

La 1 martie, la Iasi, apare revista „Convorbiri literare”. In vara lui 1867 calatoreste in Transilvania, zabovind in Muntii Apuseni, in tinuturile natale ale sotiei.

Face parte din Comitetul de conducere al Societatii “Transilvania”. Din toamna colaboreaza cu Partidul Liberal, scriind articole  politice si polemice in „Romanul”.

In decembrie calatoreste in Basarabia de Sud; este ales deputat la Colegiul III de la Bolgrad.

1868 Are o activitate  parlamentara bogata: discursuri in  Camera privind Legea organizarii armatei. Incepe atacurile deschise impotriva "Junimii".

Publica "Istoria tolerantei in Romania". Editia a doua revazuta si adaugita (scrierea se tiparise mai inainte in foiletonul ziarului  "Romanul",  intre  28 ianuarie  si 28  februarie). In 1876 va fi tradusa in franceza de Frederic Dam si Bonifaciu Florescu.

In iunie-august intreprinde calatorii de studii in Austro-Ungaria, Serbia, Boemia,  Bavaria si  Franta.  Cu acest prilej  il cunoaste pe Iosif Vulcan.

La Biblioteca Nationala din Paris descopera un exemplar prescurtat al Basilicalelor in limba greaca (fusese folosit in Tarile Romane  in timpul  lui Mircea  cel Batran si  Alexandru cel Bun).

1869 La 16 aprilie editeaza revista „Traian” (respectiv 16 aprilie 1869 - 14 februarie 1870); programul revistei continua ideile de la „Dacia literara”.

La 16 octombrie renunta la postul de director, ramanand numai  colaborator la revista  „Traian”.  Publica studii si documente istorice, lingvistice si folclorice. Publica "Oda la boieri".

Calatorie de studii la manastirile din Serbia. In august la alegerile pentru primiri  de noi membri in Societatea Academica Romana este respins; au contribuit la aceasta si numeroasele polemici in care s-a angajat B. P. Hasdeu.

In noiembrie se naste singurul sau copil, Iulia; este botezata de Ion C. Bratianu. A fost un copil exceptional: la 3 ani stia sa citeasca; la 8 ani vorbea franceza, germana si engleza; tot la 8 ani trece examenele pentru clasele primare.

La 15 noiembrie este ales presedinte al "Societatii Romanismul”.

1870 La 2 martie, apare  prestigioasa revista "Columna lui Traian" (director  si proprietar  B. P. Hasdeu). (Aici publica  "Oda  la ciocoi".) Cu doua numere pe saptamana, revista va fi o prezenta vie in publicistica romaneasca pana in mai 1875, reluata apoi din ianuarie 1876 pana in decembrie 1877 si iar reactivata din  ianuarie 1882 pana in  1883.  B.P.  Hasdeu  publica numeroase articole antimonarhice.

La 8 august, banuit ca ar fi implicat in  complotul  Candiano-Popescu (Republica de la Ploiesti), este arestat pentru 9 zile si inchis la Vacaresti.

La "Societatea Romanismul” rosteste discursul "Cosmopolitism si nationalism".

In aprilie, la Bucuresti, apare sub conducerea lui B.P. Hasdeu "Foaia Societatii “Romanismul”, care isi propune sa intareasca constiinta nationala a publicului cititor. (Revista apare pana in august 1871).

1871 La 6 iunie, in cadrul serbarilor organizate de Societatea “Romanismul”, pe Campul Cotrocenilor, pentru sarbatorirea a 50 de ani de la Revolutia lui Tudor Vladimirescu, rosteste un discurs.

Iulie-august  calatorii de  studii  in Serbia,  unde  la  Belgrad descopera prima  parte din  Pravila lui Matei Basarab, si  in Ungaria, prilej de a identifica, la Budapesta, "Anonymus  Logoshiensis".

In septembrie, in  "Columna lui Traian", incepe sa publice  vastul studiu  istoric  "Vladislav  Basarab".  Viata politica, sociala, militara, religioasa, juridica, economica si literara a romanilor din Muntenia in anii 1350-1380.

In octombrie incepe sa scrie "Istoria  critica". In decembrie, printr-un articol publicat in revista, anunta transformarea "Columnei lui Traian" in revista stiintifica.

1871-1872 In "Columna lui Traian" publica "Orthonerozia" (Trei crai de la rasarit), savuroasa comedie de limbaj impotriva latinismului exagerat si stricatorilor de limba.

1872 La 30 aprilie, in numele presei romanesti, rosteste o cuvantare la inmormantarea lui Ion Heliade Radulescu.

La 9 noiembrie, se stinge din viata, la Cristinesti langa Hotin, tatal scriitorului, Alexandru Hasdeu (nascut in 1811), mare patriot roman din Basarabia si om de mare cultura (filozofie, literatura, folcloristica), membru de onoare al Academiei Romane. Fiul afla despre moartea parintelui sau de-abia pe 20 ianuarie 1873, fara sa-si poata explica “motivul unei intarzieri atat de monstruoase”.

Apar primele doua fascicule din  "Istoria critica a romanilor".

1873 La 3  februarie, i se  decerneaza  "Marea medalie  de aur" pentru contributiile sale la studiul istoriei nationale. Publica "Istoria critica a romanilor din ambele Dacie in secolul XIV", tomul I.

"Pamantul Tarii Romanesti  in secolul XIV".  Parlamentul Romaniei voteaza un acordarea unui premiu lui B. P. Hasdeu, pentru continuarea "Istoriei critice a romanilor". Regele Carol il decoreaza cu “Medalia de aur”.

Ii apare volumul de versuri intitulat "Poesie".

1874 In timpul verii intreprinde o calatorie de studiu in Transilvania, care dureaza trei luni.

Continua  publicarea  volumului II  din  "Istoria  critica  a romanilor".

La 14  octombrie, la  "Facultatea  de Litere"  din  Bucuresti,  deschide cursul de "Filologie comparata" “imbratisand  limbile sanscrita, zendica, armeana, elena, latina, albaneza, celtica, germanica, slavica si limbile romanice, toate in raport cu limba romana“.

1875 Apare volumul I din  "Istoria critica a romanilor" (editia a 2-a “revazuta si foarte adausa“), insotit de vlumul II: "Reactiunea omului  contra  naturii".

Titu Maiorescu, ministrul Instructiunii, ii suspenda cursul de "Filologie comparata".

Publica  "Principie de  filologie  comparativa  ario-europea"  (cursul tinut la Facultatea de Litere).

1876 Intre 15 februarie - 15 mai, il gasim director la „Revista literara si stiintifica” in care, in numerele 2-3, tipareste a doua editie, revazuta si adaugita, a romanului "Ursita".

La 17 mai este numit director al Arhivelor Statului, functie in care va ramane pana la 1 aprilie 1900.

La 5 iunie, la Universitate" isi incepe cursul de "Filologie comparata", reinfiintat de noul ministru al Instructiunii, Gh. Chitu.

In septembrie se afla in misiune stiintifica la Cracovia, trimis de Ministerul Instructiunii Publice.

Publica  in  brosura studiul  "Baudouin de Courtenay  si dialectul  slavo turanic din Italia. Cum  s-au introdus  slavismele in limba romana".

Colaboreaza si la alte reviste ale timpului: „Familia”, „Sentinela romana”, „Romanul”, „Perseverenta”, „Ghimpele”.

1877 La 13 septembrie este ales  membru  al Societatii Academice Romane, Sectia Filologica, presedinte al Academiei fiind Ion Ghica.

Publica studiul istorico-lingvistic, "Dina Filma: Gotii si gepizii in Dacia".

1878 In septembrie, ca delegat al Romaniei, participa la al IV-lea Congres International al Orientalistilor, tinut la Florenta.

Publica "Obiceiele juridice ale poporului roman", studiu reeditat in 1882.

1878-1881  Publica  "Cuvente  din batrani", Tom. I-III. Tom. I:  "Limba romana vorbita intre 1550-1600"; Tom II: "Cartile poporane ale romanilor in secolul XVI", in legatura cu literatura poporana cea nescrisa. Din Tom III publica doar partea introductiva: "Conspectul stiintelor Filologice -  Lingvistica  in general".

La 2 octombrie este numit profesor titular la catedra de filologie comparata a Universitatii din Bucuresti, post pe care il va onora pana in anul 1900.

1879 La 3 ianuarie, Stagiunea teatrala de la Nationalul din Bucuresti, se  inaugureaza cu "Trei crai de la rasarit", comedie in doua acte  (aparuta in "Columna lui Traian" in 1871-1872). Printre interpretii piesei: Stefan Iulian, Frosa  Sarandi si Aristita Romanescu. La a doua reprezentatie a participat si familia regala. In acelasi an piesa se tipareste in volum.

Este ales membru al Academiei Literare din Belgrad. Devine secretar general al Academiei Romane si secretar al Sectiei Literare (functii in care va ramane timp de 7 ani).

1880 La 10 aprilie Academia Romana ii acorda premiul “Ion Heliade Radulescu” (5000 lei aur) pentru primele  doua tomuri din "Cuvente din batrani".

Vara intreprinde o calatorie stiintifica la Londra, unde studiaza manuscrisul  Evangheliarului  de 1574, pastrat la British Museum.

1881 Admirator al lui Heliade si unul din initiatorii ridicarii unui monument in cinstea lui, B. P. Hasdeu, rosteste un discurs cu prilejul  dezvelirii statuii lui I. Heliade Radulescu in  fata "Universitatii din Bucuresti".

Iulia Hasdeu, la 11 ani, termina cursul secundar la Liceul “Sf. Sava”; insotita de mama sa, pleaca la Paris, unde urmeaza cursurile Colegiului Svign .

1882 La 4 februarie, este ales in unanimitate membru al Societatii de Lingvistica din Paris.

La 7 februarie, este ales  membru  al  Societatii  Enciclopedice Romane. La 13 iulie este  trimis la Paris pentru a reprezenta Romania la dezvelirea monumentului lui Jules Michelet, B. P. Hasdeu rosteste un discurs reprodus si comentat elogios de cele mai importante  ziare pariziene. La  reintoarcere,  viziteaza  Italia,  la Arhivele din Genova identificand un document emanat de la un stramos de al sau.

1883 La Bucuresti ia fiinta “Societatea presei”, B. P. Hasdeu fiind ales presedinte al Comitetului.

La 2 aprilie, Academia Romana il desemneaza pe B.P. Hasdeu sa realizeze dictionarul "Etymologicum Magnum Romaniae".

In aprilie candideaza la alegerile parlamentare de la Craiova, dar nu obtine voturile necesare. Publica studiul "Din istoria limbei romane".

La 11 iunie  ia  parte  la  dezvelirea monumentului  lui  Stefan  cel Mare de la Iasi, unde rosteste un entuziast discurs; dezvelirea festiva a monumentului se face in prezenta regelui Carol. In vara calatoreste la Budapesta si Paris.

La 29  decembrie este ales  membru  al Academiei Imperiale de Stiinte  din Petersburg.

1884 In vara acestui an intreprinde o calatorie de studii la Viena, Munchen si in special in Elvetia, pentru a studia organizarea si functionarea invatamantului.

In noiembrie este ales deputat  de Craiova. Publica "Oltenestele".

1885 Incepe lucrul la "Etymologicum Magnum Romaniae"; la 2 martie prezinta Academiei un raport asupra desfasurarii lucrarilor la  dictionar.

1886 La Viena se stinge din viata unchiul sau Boleslav, lasandu-i mostenire documentele familiei Hasdeu si mosia din Basarabia.

In iulie, Iulia Hasdeu ia bacalaureatul in litere, la Sorbona si se inscrie "la Facultatea de Litere", urmand cursuri si la "Cole des Hautes  tudes". Scrie  versuri in franceza. Publica primul tom  din "Etymologicum Magnum Romaniae".

1887 La 15 decembrie scoate „Revista noua”, care va aparea pana in septembrie 1895 (una din cele mai prestigioase reviste ale timpului). Iulia Hasdeu, la Paris, este incercata de primele semne de ftizie.

1887-1898 Editeaza opera  fundamentala  "Etymologicum  Magnum Romaniae".

1888 La Paris, Iulia Hasdeu incepe sa-si pregateasca teza de doctrat, avand ca tema "Filozofia in literatura nescrisa a poporului  roman". Cu o inzestrare extraordinara, scrie versuri in franceza, are preocupari muzicale si de pictura. Dar boala de plamani se agraveaza, fiind dusa de tatal ei la tratament la Montreux, in aprilie, apoi in vara la Agapia. Cu toate ingrijirile (la Agapia a stat in permanenta cu parintii), boala se agraveaza si se stinge din viata la 17 septembrie, inainte de a implini 19 ani. Este inmormantata la cimitirul Bellu. Printre cei prezenti la ceremonie a fost M. Kogalniceanu si I. C. Bratianu. In numarul din 15 noiembrie 1888, „Revista noua" publica un studiu al lui Ionescu-Gion, despre opera literara a Iuliei Hasdeu, iar B. P. Hasdeu publica prima scriere dupa moartea Iuliei: "Povestea crinului". Cutremurat de moartea fiicei sale, Hasdeu va trai de acum incolo cu credinta comuniunii mistice cu fiinta disparuta. Incepe sa traduca si sa publice din opera fiicei sale.

1889 La 15 martie, in  „Revista  noua”,  B. P. Hasdeu publica  "Asteptand" (cea dintai poezie dupa moartea Iuliei).

In noiembrie, se intrevad primele preocupari spiritiste in comentariile la "O introducere in  istoria universala" (republicarea unor capitole  din  "Istoria critica",  vol. II,  aparute in  „Revista noua”).

1890 Este suplinit de Lazar Saineanu la catedra sa de la "Facultatea de Litere".

1891 Cea mai mare parte  a  activitatii sale din  acest an este dedicata elaborarii scrierii "Sic cogito" (tiparita succesiv in „Revista noua”). Publica "Anonymus Lugoshiensis", cel mai vechi dictionar al limbii  romane, dupa manuscriptul din Biblioteca Universitatii din Pesta.

1892 Publica, in volum, studiul de filozofie spiritista "Sic cogito, Ce e viata? Ce e moartea? Ce e omul?"

Apare "Strat  si substrat", Genealogia  popoarelor  balcanice" (Introducerea la tomul III din Etymologicum Magnum Romaniae).

La 9 februarie, inaugureaza la Ateneul Roman, seria de conferinte cu tema “Noi in 1892”.

Isi reia cursul general de filologie comparata la "Facultatea de Litere" (manuscrisul redactat de un student dupa notele luate la  prelegeri, a fost descoperit de Mircea Eliade la Arhivele Statului).

La 20 decembrie, la  Ateneul  Roman,  inaugureaza seria conferintelor “Noi si voi”.

1893 La 19 septembrie, in sedinta solemna, la Academia Romana, citeste darea de seama asupra dictionarului "Etymologicum Magnum Romaniae".

Incepe  constructia  castelului  de  la Campina,  ridicat in amintirea fiicei sale Iulia.

Aproape  tot anul sustine polemici cu Titu  Maiorescu, Al. Vlahuta, C. Dobrogeanu-Gherea, Al. Philippide.

1894 La 9 aprilie, la Academia Romana, de fata fiind si regele Carol, B.  P.  Hasdeu  citeste  studiul  sau  asupra  basmului.  Publica studiul "Basarabii, Cine? De unde? De cand?"

In  „Revista noua” publica noi studii spiritiste.

In decembrie, in „Revista noua” publica poemul "Dumnezeu". Apare editia a doua din "Ion Voda cel Cumplit".

1895 Este ales membru onorific al Academiei de Stiinte din New York, titlu care se adauga celorlalte distinctii academice acordate de academii de la Paris, Petersburg, Belgrad, Sofia s.a.

1896 In amintirea fiicei sale Iulia, face o donatie de 50.000 lei, din care, o data la trei ani, sa se distribuie premii pentru scrieri literare. La "Facultatea de Litere" incepe cursul "Elemente  dacice in limba romana". Caietele cursului au fost descoperite de Mircea Eliade la Arhivele Statului. Este terminat Castelul  “Iulia Hasdeu” de  la Campina, o  constructie aparte al carei proiect - spunea Hasdeu - i l-ar fi transmis chiar fiica sa Iulia prin efluvii de natura oculta. B. P. Hasdeu devenise un preot la templul fiicei sale.

1897 Apare "Sarcasm si ideal".

1887-1896 Ultimii noua ani de literatura. Multe din poeziile publicate in aceasta perioada, precum "Sic cogito" (aparut in  1892),  sunt  marturii ale  macinarii launtrice  dupa pierderea fiicei sale.

In martie Academia Romana ii retrage sarcina de a mai continua Dictionarul limbei romane (Etymologicum).

Se retrage la Campina, la Bucuresti vine numai pentru a-si tine cursul "Elemente dacice in limba romana".

In  vara,  I.  L. Caragiale il  viziteaza la  Campina si publica in "Epoca" (27 iunie - 1 iulie 1897) reportajul "O vizita la castelul Iulia Hasdeu".

1898 La  Universitate tine  cursul  "Dezvoltare  asupra  principalelor puncte din vocalismul "ea" si "oa"".

Publica "Negru Voda".  Un  secol  si  jumatate  din  inceputurile statului  Tarei Romanesti.

1899 Se retrage din functia de director la Arhivele Statului. Este decorat si i se acorda o pensie viagera de 1500 lei pe luna.

1900 In martie se retrage de la catedra universitara prin pensionare.

1901 Publica studiul "Cine sunt albanezii?"

La 7 decembrie, tine o conferinta la Ateneul Roman contra propagandei rusesti:  "Papa de la Neva" (conferinta tiparita si in brosura).

1902 La 13 ianuarie, tine un discurs la Academia Romana despre I. Heliade Radulescu. La 19 iunie se stinge din viata sotia sa.

Din ianuarie pana in iulie conduce ziarul "Apararea nationala", in care publica ultimele sale articole politice.

1903 Publica "O nevasta romanca in traiul pamantesc si-n viata ei dupa moarte", scriere care cuprinde elemente spiritiste.

1904 Prefateaza volumul "Studii" al lui N. I. Apostolescu (este ultima sa scriere).

1906 La 23 noiembrie B. P. Hasdeu isi scrie  testamentul.

1907 La 25 august, singur si uitat, se stinge din viata, in Castelul sau de la Campina.

La 27 august, corpul neinsufletit al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu este adus si inmormantat in cavoul de la cimitirul Bellu, alaturi de cele doua Iulii: sotia si fiica. Rosteste un discurs funerar istoricul D. Onciul din partea Academiei Romane si a Arhivelor Statului.

1909 La Academia Romana, in discursul de receptie inchinat lui P. Hasdeu, N. Gane declara: “Hasdeu e dintre acele fapturi alece care n-ar fi trebuit sa moara, caci e pacat sa se risipeasca in neant atatea mari insusiri izvorate din darnicia divina... Hasdeu n-a murit si nu putea sa moara. Prin insasi poarta  mortii el a intrat in  nemurire. El e mai viu decat oricand in amintirea si inimile noastre, deoarece astazi figura lui inseninata, dezbracata de  haina pamanteasca, apare mai frumoasa privita prin prisma dreptei judecati. Numele lui va ramane deci pururea nu numai sub aceasta stralucita cupola, ci si in orice loc si in orice timp cat va trai ginta romaneasca pe coaja pamantului...”. Biografie realizata de Constantin Mohanu.

 

 



Tags: biografie viata date informatii Membrii Academiei Române Masoni români

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 3867