1838 La 26 februarie, se naste Tadeu Hasdeu in comuna Carstinesti (Cristinesti) lang Hotin, in Basarabia. (Mai tarziu isi va schimba prenumele din Tadeu in Bogdan - corespondentul romanesc pentru polonezul Tadeu, adaugand la nume si Petriceicu, voind sa arate inrudirea cu Stefan Petriceicu, domnitor in Moldova intre anii 1672-1674. A fost fiul lui Alexandru Hasdeu si al Elisabetei Dauszka (Daucs).
Arborele genealogic al Hasdeilor urca mult in istorie, familia boiereasca Hasdeu fiind atestata inca din timpul lui Stefan cel Mare. Bunicul scriitorului, Tadeu Hasdeu (1769-1835), stranepot al lui Gheorghe Lupascu Hasdeu, isi recapata drepturile asupra mosiilor stramosesti din tinutul Hotinului si se stabileste la Cristinesti. Acest Tadeu Hasdeu era om instruit, poliglot, poet de limba polona, a tradus din scriitorul german August von Kotzebue in poloneza si a cules literatura populara romaneasca.
Tatal calauzeste primii pasi spre invatatura ai micutului Tadeu (Bogdan), daruindu-i Gramatica romaneasca a lui I. Heliade Radulescu, pe care o va pastra cu sfintenie. Copilul, receptiv, invata cu tatal sau limbile stiute de acesta: greaca, latina, slavona, franceza, italiana, engleza, germana, rusa, polona, bulgara. “Singurul meu dascal a fost tatal meu”, va afirma mai tarziu B. P. Hasdeu.
1845-1850 Face studii gimnaziale in diverse orase din Podolia si Volinia (Vinita, Camenita, Rovno), unde tatal Alexandru Hasdeu era mutat ca profesor. Tanarul gimnazist vorbea polona perfect. Vacantele si le petrece in casa parinteasca de la Cristinesti.
1848 La Camenita (in Polonia) inceteaza din viata mama sa.
1850 Alexandru Hasdeu se stabileste la Chisinau. Fiii sai Tadeu (Bogdan) si Nicolae (nascut in 1840) devin elevi ai liceului “regional” al fiilor de nobili din Chisinau. O educatie aleasa primesc cei doi tineri de la tatal lor, Alexandru Hasdeu, care poseda - asa cum scrie admirativ I. Heliade Radulescu – o biblioteca de mare valoare, in care la loc de cinste erau cartile si manuscrisele romanesti.
La Chisinau era si poetul Constantin Stamati, ruda indepartata din partea mamei, care il incurajeaza in ale scrisului. De acum dateaza primele incercari poetice: "Doina", "Stefan cel Mare" (“domn si erou in gloriosul veac de aur”), dar predominante devin preocuparile pentru istoria Moldovei si a romanilor in general.
1852 Cu prilejul aniversarii a jumatate de mileniu de la intemeierea Moldovei, B. P. Hasdeu publica o evocare a descalecarii lui Dragos, scriere pe care o dedica lui Constantin Stamati, “patriarhul poetilor moldoveni”.
Din anul 1852 dateaza insemnarile personale ale lui B. P. Hasdeu privind preocuparile asidue pentru istorie: “De mult ma ocup de istoria Moldovei”, “M-am ocupat in primul rand de adunarea materialului pentru istoria Tarii mele...”.
In vara lui 1852 B. P. Hasdeu se inscrie ca student la "Universitatea din Harkov", unde, pana in 1854, face studii de drept, audiind si cursuri de istorie si filologie. La Harkov are profesor de drept roman pe Al. Mickiewicz, fratele poetului romantic polonez Adam Mickiewicz. La cursurile de filologie este coleg cu viitorul filolog rus A. Potebnea.
Ca student, desfasoara o bogata activitate literara si stiintifica: organizeaza o mica “societate literara“; avea gata o lucrare despre mitologia dacilor; ducea corespondenta cu Pogodin, secretarul Societatii pentru istoria si antichitatile ruse din Moscova, caruia ii anunta mai multe lucrari stiintifice.
Incepe sa scrie un "Jurnal intim", pe care il va tine pana in anul 1856. Din acest jurnal aflam ca, spre sfarsitul anului 1852, cunoaste o tanara poloneza Alina Merjeewski de care se indragosteste fulgerator.
1853 “Disperat de tradarea Alinei” (cf. Jurnalului sau), se hotaraste sa intre in armata. La impotrivirea tatalui sau, incearca o sinucidere. Scapat de moarte (pistolul a carui teava si-o varase in gura inainte de a trage nu era incarcat), “nu si-a mai permis sa mai incerce o data vointa Celui de Sus”.
Un “vrajitor” de langa Chisinau ii prezice ca “inca din tinerete va ajunge la cele mai inalte onoruri”.
1854 In mai, insotit de tatal sau, mama vitrega, bunica Valeria si de fratele Nicolae, merge la Dubasari (la granita Basarabiei), unde se inroleaza in regimentul feldmaresalului conte Radetzki. Merge apoi la Mirgorod, unde se afla “statul major al Diviziei de rezerva a cavaleriei usoare”, in care fusese trecut, si de acolo la "Noua Odesa".
La Nikolaev provoaca la duel pe un Meyendorf, baron finlandez, pe care il tinteste in umar, Hasdeu scapand nevatamat.
Primeste scrisori de la tatal sau care il indeamna sa nu paraseasca “ocupatiile literare”, “sa se cultive si sa invete neaparat germana”. Ca iunker va participa pentru scurt timp la Razboiul Crimeii.
1857 An hotarator pentru intreaga sa activitate viitoare: la 16 februarie trece Prutul in Moldova, la mosia cneazului Moruzi si apoi la Iasi. Venit in Moldova cu pasaport rusesc, isi sfasie pasaportul si il trimite la Consulatul rusesc de la Iasi. Guvernul tarist il condamna, in lipsa, la exil in Siberia; totodata il dezmosteneste de drepturile asupra averii parintesti si asupra averii unchiului sau Boleslav care nu avea alti mostenitori (in total 30.000 de galbeni).
Inca din 1852 isi schimba prenumele din Tadeu in Bogdan si adauga la nume Petriceicu, in amintirea lui Stefan Petriceicu (domn al Moldovei in secolul al XVII-lea); de acum va fi cunoscut sub numele de Bogdan Petriceicu Hasdeu.
1858 La 8 martie Vogoride (caimacan al Moldovei) il numeste judecator la Cahul (judetul Cahul, impreuna cu judetele Ismail si Cetatea Alba, ce revenisera Romaniei dupa Razboiul Crimeii). Dar refuzand sa devina “unealta politica“ a lui Vogoride, este destituit peste putin timp. Reintors la Iasi, colaboreaza la revista unionista "Zimbrul" si "Vulturul".
Cu pasaport moldovenesc, pe numele “comisului Bogdan Petriceicu Hasdeu”, face o vizita la Chisinau, de unde aduce cea mai mare parte din biblioteca tatalui sau.
La 11 noiembrie scoate prima sa revista, "Romania" (unionista), scrisa in intregime de Hasdeu (doua numere pana la sfarsitul anului).
Publica primul sau studiu (in numarul dintai al revistei) "Despre Io" in titlul domnilor romani ai Moldovalahiei si Bulgariei.
1859 In ianuarie continua revista, sub titlul "Romania". Revista ebdo-madara, sub redapciunea d-lui Bogdan Petriceicu-Hajdau (mai apar numai trei numere).
In septembrie daruieste Bibliotecii Scoalelor din Iasi circa 4000 volume. Scoate "Foaea de storia romana". Sub redapciunea lui Bogdan Petriceicu Hajdau (patru numere). In octombrie este numit custode al Bibliotecii Scoalelor din Iasi.
1860 In ianuarie este numit profesor de istorie, geografie si statistica la scoala reala din Iasi. In martie-iunie editeaza "Foita de istorie si literatura" (cinci numere). In revista publica "Pierit-au dacii?", studiu ce anunta viitoarele cercetari ale lui Hasdeu asupra originii poporului roman.
Face o calatorie la Chisinau pentru a achizitiona carti si manuscrise.
Este numit in Comisia pentru alcatuirea unei harti a Daciei vechi, impreuna cu Simeon Barnutiu si Nicolae Ionescu.
Consulatul rus din Principatele Romane intervine pentru extradarea lui Hasdeu, dar va fi ocrotit de catre Partidul Liberal.
Spre sfarsitul anului este inlaturat din functiile avute, in urma unor intrigi si inamicitii pe care le starnise printre politicieni si istorici.
Se stinge din viata Nicolae, fratele lui B.P. Hasdeu, se pare in urma unei intemnitari politice.
1861 Colaboreaza la revistele iesene. In iulie-septembrie, este trimis in Polonia, intr-o misiune pentru documentare asupra istoriei romanilor. Despre calatoria intreprinsa relateaza in studiul "Luca Stroici". Fragment din “Calatoriile intreprinse in partile Galitiei” (publicat in "Atheneul Roman", septembrie-octmbrie 1861).
Tot in "Atheneul Roman" reproduce texte romanesti vechi, publica versuri si o traducere din "Tristele lui Ovidiu". Colaboreaza la "Tribuna romana", "Dacia", "Trecutul".
Scoala la care fusese numit profesor s-a desfiintat, infiinteaza un “Institut privat de educatiune”, la care renunta in 1862.
Isi reia postul de bibliotecar si pe cel de profesor la Gimnaziul central.
1862 Editeaza revista „Din Moldova” (de la nr. 10 ii schimba titlul in „Lumina”). In "Lumina" publica "Duduca Mamuca", scriere care duce la suprimarea revistei si-i atrage protestul Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice pentru “frivolitatile” cuprinse in nuvela si apoi destituirea din postul de profesor de istorie si bibliotecar. Urmeaza un proces de presa (3-4 iunie) pentru “imoralitate”, de mare rasunet in epoca, incheiat cu achitarea lui. B. P. Hasdeu, in urma unei stralucite pledoarii a acuzatului. Nu-i va uita pe cei care l-au atacat: Titu Maiorescu si V. A. Urechia.
1863 In vara se muta la Bucuresti, fiind numit in Comisia mosiilor manastiresti si in Comisia istorica. La 3 noiembrie, la Bucuresti editeaza "Aghiuta". Revista umoristica si critica (apare pana la 17 mai 1864). Colaboreaza la reviste de istorie si lingvistica de peste hotare.
1864 In februarie se tipareste prima lucrare a lui B. P. Hasdeu: "Luca Stroici, parintele filologiei romane" (dupa ce aparuse mai intai in “Foiletonul Buciumului”).
In martie in “Foiletonul Buciumului” si apoi in brosura publica "Filozofia portretului lui Tepes".
Impreuna cu istoricul bulgar G.S. Rakowski, fondeaza ziarul politic „Viitorul”, scris in romana si bulgara.
In revista „Aghiuta”, apoi in volum, publica "Micuta,Trei zile si trei nopti din viata unui student", forma refacuta a nuvelei "Duduca Mamuca" (1863), prin atenuarea unor asperitati care indignasera pudoarea conventionala a epocii. Nuvela reprezinta un moment important in afirmarea prozei realiste.
La 17 mai, Gazeta „Aghiuta” este suspendata din ordinul primului-ministru Mihail Kogalniceanu.
Intre 2 iunie-18 august in “Foiletonul Buciumului”, publica textul insotit de note al primei versiuni din "Ursita", cel dintai roman istoric romanesc. Initial, acest prim episod intitulat "Ursita", precum si "Procopseala" (un fragment din Episodul II, tiparit tot in Buciumul in continuare) faceau parte dintr-un proiect de roman istoric din trecutul Moldovei: "Copilariile lui Iancu Motoc".
La 8 august Ministerul Instructiunii il insarcineaza pe B.P. Hasdeu sa editeze Arhiva istorica, "colectiune critica de documente asupra trecutului istoric romanesc", din care va tipari patru volume intre 1865 si 1867.
1865 La 27 februarie, la Ateneul Roman, tine o conferinta despre Talmud. In aprilie tine doua conferinte la Ateneu: despre stadiul cercetarii istorice romanesti si despre scriitorii N. Filimon si Al. Deparateanu.
In iunie, in biserica Sf. Ilie Gorgani, se cununa cu Iulia Faliciu, o fata ce se tragea dintr-o familie de moti din Rosia Abrudului.
Tine conferinte foarte apreciate la Ateneul Roman: despre spatarul Milescu si alta despre trei tipuri in dramaturgia europeana: Shyloc, Gobsec si Moise, conferinta publicata in volum in acelasi an: "Trei ovrei : jupanul Shyloc al lui Shakespeare, domnul Gobsec al lui Balzac si jupanul Moise al lui Alecsandri".
Publica una din cele ma valoroase monografii istorice romanesti: "Ion Voda cel Cumplit", bazata pe o documentatie minutioasa si corecta, scrierea nu are precedent la noi; deschide un drum in cercetarea istorica.
1866 In perioada 6 februarie-5 iunie, la Bucuresti, editeaza ziarul Satyrul, care continua linia revistei "Aghiuta".
Dupa lovitura de stat de la 11 februarie, ia atitudine impotriva principelui strain. Societatea Academica Romana il numeste pe Alexandru Hasdeu printre membrii ei, dar autoritatile ruse din Basarabia ii interzic sa vina la Bucuresti si sa faca parte din Academia Romana. Va fi primit membru de onoare in 1870.
La Teatrul National, la inceputul stagiunii de toamna, are loc premiera dramei istorice "Domnita Ruxanda", sub directia lui C. Demetriad, printre interpreti fiind Costache Caragiale si Stefan Velescu.
Printre articole ca "Fraternitatea si unirea", "Unirea", Hasdeu pledeaza pentru ideea de unitate a Transilvaniei cu Muntenia si Moldova.
In octombrie la Ateneul Roman B.P. Hasdeu incepe cursul public "Istoria dreptului constitutional al romanilor".
Publica in volum conferinta tinuta la Ateneu: "Talmudul", ca profesiune de credinta a poporului israelit.
1867 La 10 februarie, are loc premiera piesei "Razvan Voda", in interpretarea trupei lui M. Pascaly; piesa se publica mai intai in ziarul "Perseverenta", apoi in volum: "Razvan Voda". Drama istorica in cinci acte, in versuri. Editia a II-a apare in 1867; Editia a III-a apare in 1869 cu titlul schimbat in "Razvan si Vidra", ca si la editia a IV-a din 1895 care apare cu o introducere de P.P. Carp.
La 1 martie, la Iasi, apare revista „Convorbiri literare”. In vara lui 1867 calatoreste in Transilvania, zabovind in Muntii Apuseni, in tinuturile natale ale sotiei.
Face parte din Comitetul de conducere al Societatii “Transilvania”. Din toamna colaboreaza cu Partidul Liberal, scriind articole politice si polemice in „Romanul”.
In decembrie calatoreste in Basarabia de Sud; este ales deputat la Colegiul III de la Bolgrad.
1868 Are o activitate parlamentara bogata: discursuri in Camera privind Legea organizarii armatei. Incepe atacurile deschise impotriva "Junimii".
Publica "Istoria tolerantei in Romania". Editia a doua revazuta si adaugita (scrierea se tiparise mai inainte in foiletonul ziarului "Romanul", intre 28 ianuarie si 28 februarie). In 1876 va fi tradusa in franceza de Frederic Dam si Bonifaciu Florescu.
In iunie-august intreprinde calatorii de studii in Austro-Ungaria, Serbia, Boemia, Bavaria si Franta. Cu acest prilej il cunoaste pe Iosif Vulcan.
La Biblioteca Nationala din Paris descopera un exemplar prescurtat al Basilicalelor in limba greaca (fusese folosit in Tarile Romane in timpul lui Mircea cel Batran si Alexandru cel Bun).
1869 La 16 aprilie editeaza revista „Traian” (respectiv 16 aprilie 1869 - 14 februarie 1870); programul revistei continua ideile de la „Dacia literara”.
La 16 octombrie renunta la postul de director, ramanand numai colaborator la revista „Traian”. Publica studii si documente istorice, lingvistice si folclorice. Publica "Oda la boieri".
Calatorie de studii la manastirile din Serbia. In august la alegerile pentru primiri de noi membri in Societatea Academica Romana este respins; au contribuit la aceasta si numeroasele polemici in care s-a angajat B. P. Hasdeu.
In noiembrie se naste singurul sau copil, Iulia; este botezata de Ion C. Bratianu. A fost un copil exceptional: la 3 ani stia sa citeasca; la 8 ani vorbea franceza, germana si engleza; tot la 8 ani trece examenele pentru clasele primare.
La 15 noiembrie este ales presedinte al "Societatii Romanismul”.
1870 La 2 martie, apare prestigioasa revista "Columna lui Traian" (director si proprietar B. P. Hasdeu). (Aici publica "Oda la ciocoi".) Cu doua numere pe saptamana, revista va fi o prezenta vie in publicistica romaneasca pana in mai 1875, reluata apoi din ianuarie 1876 pana in decembrie 1877 si iar reactivata din ianuarie 1882 pana in 1883. B.P. Hasdeu publica numeroase articole antimonarhice.
La 8 august, banuit ca ar fi implicat in complotul Candiano-Popescu (Republica de la Ploiesti), este arestat pentru 9 zile si inchis la Vacaresti.
La "Societatea Romanismul” rosteste discursul "Cosmopolitism si nationalism".
In aprilie, la Bucuresti, apare sub conducerea lui B.P. Hasdeu "Foaia Societatii “Romanismul”, care isi propune sa intareasca constiinta nationala a publicului cititor. (Revista apare pana in august 1871).
1871 La 6 iunie, in cadrul serbarilor organizate de Societatea “Romanismul”, pe Campul Cotrocenilor, pentru sarbatorirea a 50 de ani de la Revolutia lui Tudor Vladimirescu, rosteste un discurs.
Iulie-august calatorii de studii in Serbia, unde la Belgrad descopera prima parte din Pravila lui Matei Basarab, si in Ungaria, prilej de a identifica, la Budapesta, "Anonymus Logoshiensis".
In septembrie, in "Columna lui Traian", incepe sa publice vastul studiu istoric "Vladislav Basarab". Viata politica, sociala, militara, religioasa, juridica, economica si literara a romanilor din Muntenia in anii 1350-1380.
In octombrie incepe sa scrie "Istoria critica". In decembrie, printr-un articol publicat in revista, anunta transformarea "Columnei lui Traian" in revista stiintifica.
1871-1872 In "Columna lui Traian" publica "Orthonerozia" (Trei crai de la rasarit), savuroasa comedie de limbaj impotriva latinismului exagerat si stricatorilor de limba.
1872 La 30 aprilie, in numele presei romanesti, rosteste o cuvantare la inmormantarea lui Ion Heliade Radulescu.
La 9 noiembrie, se stinge din viata, la Cristinesti langa Hotin, tatal scriitorului, Alexandru Hasdeu (nascut in 1811), mare patriot roman din Basarabia si om de mare cultura (filozofie, literatura, folcloristica), membru de onoare al Academiei Romane. Fiul afla despre moartea parintelui sau de-abia pe 20 ianuarie 1873, fara sa-si poata explica “motivul unei intarzieri atat de monstruoase”.
Apar primele doua fascicule din "Istoria critica a romanilor".
1873 La 3 februarie, i se decerneaza "Marea medalie de aur" pentru contributiile sale la studiul istoriei nationale. Publica "Istoria critica a romanilor din ambele Dacie in secolul XIV", tomul I.
"Pamantul Tarii Romanesti in secolul XIV". Parlamentul Romaniei voteaza un acordarea unui premiu lui B. P. Hasdeu, pentru continuarea "Istoriei critice a romanilor". Regele Carol il decoreaza cu “Medalia de aur”.
Ii apare volumul de versuri intitulat "Poesie".
1874 In timpul verii intreprinde o calatorie de studiu in Transilvania, care dureaza trei luni.
Continua publicarea volumului II din "Istoria critica a romanilor".
La 14 octombrie, la "Facultatea de Litere" din Bucuresti, deschide cursul de "Filologie comparata" “imbratisand limbile sanscrita, zendica, armeana, elena, latina, albaneza, celtica, germanica, slavica si limbile romanice, toate in raport cu limba romana“.
1875 Apare volumul I din "Istoria critica a romanilor" (editia a 2-a “revazuta si foarte adausa“), insotit de vlumul II: "Reactiunea omului contra naturii".
Titu Maiorescu, ministrul Instructiunii, ii suspenda cursul de "Filologie comparata".
Publica "Principie de filologie comparativa ario-europea" (cursul tinut la Facultatea de Litere).
1876 Intre 15 februarie - 15 mai, il gasim director la „Revista literara si stiintifica” in care, in numerele 2-3, tipareste a doua editie, revazuta si adaugita, a romanului "Ursita".
La 17 mai este numit director al Arhivelor Statului, functie in care va ramane pana la 1 aprilie 1900.
La 5 iunie, la Universitate" isi incepe cursul de "Filologie comparata", reinfiintat de noul ministru al Instructiunii, Gh. Chitu.
In septembrie se afla in misiune stiintifica la Cracovia, trimis de Ministerul Instructiunii Publice.
Publica in brosura studiul "Baudouin de Courtenay si dialectul slavo turanic din Italia. Cum s-au introdus slavismele in limba romana".
Colaboreaza si la alte reviste ale timpului: „Familia”, „Sentinela romana”, „Romanul”, „Perseverenta”, „Ghimpele”.
1877 La 13 septembrie este ales membru al Societatii Academice Romane, Sectia Filologica, presedinte al Academiei fiind Ion Ghica.
Publica studiul istorico-lingvistic, "Dina Filma: Gotii si gepizii in Dacia".
1878 In septembrie, ca delegat al Romaniei, participa la al IV-lea Congres International al Orientalistilor, tinut la Florenta.
Publica "Obiceiele juridice ale poporului roman", studiu reeditat in 1882.
1878-1881 Publica "Cuvente din batrani", Tom. I-III. Tom. I: "Limba romana vorbita intre 1550-1600"; Tom II: "Cartile poporane ale romanilor in secolul XVI", in legatura cu literatura poporana cea nescrisa. Din Tom III publica doar partea introductiva: "Conspectul stiintelor Filologice - Lingvistica in general".
La 2 octombrie este numit profesor titular la catedra de filologie comparata a Universitatii din Bucuresti, post pe care il va onora pana in anul 1900.
1879 La 3 ianuarie, Stagiunea teatrala de la Nationalul din Bucuresti, se inaugureaza cu "Trei crai de la rasarit", comedie in doua acte (aparuta in "Columna lui Traian" in 1871-1872). Printre interpretii piesei: Stefan Iulian, Frosa Sarandi si Aristita Romanescu. La a doua reprezentatie a participat si familia regala. In acelasi an piesa se tipareste in volum.
Este ales membru al Academiei Literare din Belgrad. Devine secretar general al Academiei Romane si secretar al Sectiei Literare (functii in care va ramane timp de 7 ani).
1880 La 10 aprilie Academia Romana ii acorda premiul “Ion Heliade Radulescu” (5000 lei aur) pentru primele doua tomuri din "Cuvente din batrani".
Vara intreprinde o calatorie stiintifica la Londra, unde studiaza manuscrisul Evangheliarului de 1574, pastrat la British Museum.
1881 Admirator al lui Heliade si unul din initiatorii ridicarii unui monument in cinstea lui, B. P. Hasdeu, rosteste un discurs cu prilejul dezvelirii statuii lui I. Heliade Radulescu in fata "Universitatii din Bucuresti".
Iulia Hasdeu, la 11 ani, termina cursul secundar la Liceul “Sf. Sava”; insotita de mama sa, pleaca la Paris, unde urmeaza cursurile Colegiului Svign .
1882 La 4 februarie, este ales in unanimitate membru al Societatii de Lingvistica din Paris.
La 7 februarie, este ales membru al Societatii Enciclopedice Romane. La 13 iulie este trimis la Paris pentru a reprezenta Romania la dezvelirea monumentului lui Jules Michelet, B. P. Hasdeu rosteste un discurs reprodus si comentat elogios de cele mai importante ziare pariziene. La reintoarcere, viziteaza Italia, la Arhivele din Genova identificand un document emanat de la un stramos de al sau.
1883 La Bucuresti ia fiinta “Societatea presei”, B. P. Hasdeu fiind ales presedinte al Comitetului.
La 2 aprilie, Academia Romana il desemneaza pe B.P. Hasdeu sa realizeze dictionarul "Etymologicum Magnum Romaniae".
In aprilie candideaza la alegerile parlamentare de la Craiova, dar nu obtine voturile necesare. Publica studiul "Din istoria limbei romane".
La 11 iunie ia parte la dezvelirea monumentului lui Stefan cel Mare de la Iasi, unde rosteste un entuziast discurs; dezvelirea festiva a monumentului se face in prezenta regelui Carol. In vara calatoreste la Budapesta si Paris.
La 29 decembrie este ales membru al Academiei Imperiale de Stiinte din Petersburg.
1884 In vara acestui an intreprinde o calatorie de studii la Viena, Munchen si in special in Elvetia, pentru a studia organizarea si functionarea invatamantului.
In noiembrie este ales deputat de Craiova. Publica "Oltenestele".
1885 Incepe lucrul la "Etymologicum Magnum Romaniae"; la 2 martie prezinta Academiei un raport asupra desfasurarii lucrarilor la dictionar.
1886 La Viena se stinge din viata unchiul sau Boleslav, lasandu-i mostenire documentele familiei Hasdeu si mosia din Basarabia.
In iulie, Iulia Hasdeu ia bacalaureatul in litere, la Sorbona si se inscrie "la Facultatea de Litere", urmand cursuri si la "Cole des Hautes tudes". Scrie versuri in franceza. Publica primul tom din "Etymologicum Magnum Romaniae".
1887 La 15 decembrie scoate „Revista noua”, care va aparea pana in septembrie 1895 (una din cele mai prestigioase reviste ale timpului). Iulia Hasdeu, la Paris, este incercata de primele semne de ftizie.
1887-1898 Editeaza opera fundamentala "Etymologicum Magnum Romaniae".
1888 La Paris, Iulia Hasdeu incepe sa-si pregateasca teza de doctrat, avand ca tema "Filozofia in literatura nescrisa a poporului roman". Cu o inzestrare extraordinara, scrie versuri in franceza, are preocupari muzicale si de pictura. Dar boala de plamani se agraveaza, fiind dusa de tatal ei la tratament la Montreux, in aprilie, apoi in vara la Agapia. Cu toate ingrijirile (la Agapia a stat in permanenta cu parintii), boala se agraveaza si se stinge din viata la 17 septembrie, inainte de a implini 19 ani. Este inmormantata la cimitirul Bellu. Printre cei prezenti la ceremonie a fost M. Kogalniceanu si I. C. Bratianu. In numarul din 15 noiembrie 1888, „Revista noua" publica un studiu al lui Ionescu-Gion, despre opera literara a Iuliei Hasdeu, iar B. P. Hasdeu publica prima scriere dupa moartea Iuliei: "Povestea crinului". Cutremurat de moartea fiicei sale, Hasdeu va trai de acum incolo cu credinta comuniunii mistice cu fiinta disparuta. Incepe sa traduca si sa publice din opera fiicei sale.
1889 La 15 martie, in „Revista noua”, B. P. Hasdeu publica "Asteptand" (cea dintai poezie dupa moartea Iuliei).
In noiembrie, se intrevad primele preocupari spiritiste in comentariile la "O introducere in istoria universala" (republicarea unor capitole din "Istoria critica", vol. II, aparute in „Revista noua”).
1890 Este suplinit de Lazar Saineanu la catedra sa de la "Facultatea de Litere".
1891 Cea mai mare parte a activitatii sale din acest an este dedicata elaborarii scrierii "Sic cogito" (tiparita succesiv in „Revista noua”). Publica "Anonymus Lugoshiensis", cel mai vechi dictionar al limbii romane, dupa manuscriptul din Biblioteca Universitatii din Pesta.
1892 Publica, in volum, studiul de filozofie spiritista "Sic cogito, Ce e viata? Ce e moartea? Ce e omul?"
Apare "Strat si substrat", Genealogia popoarelor balcanice" (Introducerea la tomul III din Etymologicum Magnum Romaniae).
La 9 februarie, inaugureaza la Ateneul Roman, seria de conferinte cu tema “Noi in 1892”.
Isi reia cursul general de filologie comparata la "Facultatea de Litere" (manuscrisul redactat de un student dupa notele luate la prelegeri, a fost descoperit de Mircea Eliade la Arhivele Statului).
La 20 decembrie, la Ateneul Roman, inaugureaza seria conferintelor “Noi si voi”.
1893 La 19 septembrie, in sedinta solemna, la Academia Romana, citeste darea de seama asupra dictionarului "Etymologicum Magnum Romaniae".
Incepe constructia castelului de la Campina, ridicat in amintirea fiicei sale Iulia.
Aproape tot anul sustine polemici cu Titu Maiorescu, Al. Vlahuta, C. Dobrogeanu-Gherea, Al. Philippide.
1894 La 9 aprilie, la Academia Romana, de fata fiind si regele Carol, B. P. Hasdeu citeste studiul sau asupra basmului. Publica studiul "Basarabii, Cine? De unde? De cand?"
In „Revista noua” publica noi studii spiritiste.
In decembrie, in „Revista noua” publica poemul "Dumnezeu". Apare editia a doua din "Ion Voda cel Cumplit".
1895 Este ales membru onorific al Academiei de Stiinte din New York, titlu care se adauga celorlalte distinctii academice acordate de academii de la Paris, Petersburg, Belgrad, Sofia s.a.
1896 In amintirea fiicei sale Iulia, face o donatie de 50.000 lei, din care, o data la trei ani, sa se distribuie premii pentru scrieri literare. La "Facultatea de Litere" incepe cursul "Elemente dacice in limba romana". Caietele cursului au fost descoperite de Mircea Eliade la Arhivele Statului. Este terminat Castelul “Iulia Hasdeu” de la Campina, o constructie aparte al carei proiect - spunea Hasdeu - i l-ar fi transmis chiar fiica sa Iulia prin efluvii de natura oculta. B. P. Hasdeu devenise un preot la templul fiicei sale.
1897 Apare "Sarcasm si ideal".
1887-1896 Ultimii noua ani de literatura. Multe din poeziile publicate in aceasta perioada, precum "Sic cogito" (aparut in 1892), sunt marturii ale macinarii launtrice dupa pierderea fiicei sale.
In martie Academia Romana ii retrage sarcina de a mai continua Dictionarul limbei romane (Etymologicum).
Se retrage la Campina, la Bucuresti vine numai pentru a-si tine cursul "Elemente dacice in limba romana".
In vara, I. L. Caragiale il viziteaza la Campina si publica in "Epoca" (27 iunie - 1 iulie 1897) reportajul "O vizita la castelul Iulia Hasdeu".
1898 La Universitate tine cursul "Dezvoltare asupra principalelor puncte din vocalismul "ea" si "oa"".
Publica "Negru Voda". Un secol si jumatate din inceputurile statului Tarei Romanesti.
1899 Se retrage din functia de director la Arhivele Statului. Este decorat si i se acorda o pensie viagera de 1500 lei pe luna.
1900 In martie se retrage de la catedra universitara prin pensionare.
1901 Publica studiul "Cine sunt albanezii?"
La 7 decembrie, tine o conferinta la Ateneul Roman contra propagandei rusesti: "Papa de la Neva" (conferinta tiparita si in brosura).
1902 La 13 ianuarie, tine un discurs la Academia Romana despre I. Heliade Radulescu. La 19 iunie se stinge din viata sotia sa.
Din ianuarie pana in iulie conduce ziarul "Apararea nationala", in care publica ultimele sale articole politice.
1903 Publica "O nevasta romanca in traiul pamantesc si-n viata ei dupa moarte", scriere care cuprinde elemente spiritiste.
1904 Prefateaza volumul "Studii" al lui N. I. Apostolescu (este ultima sa scriere).
1906 La 23 noiembrie B. P. Hasdeu isi scrie testamentul.
1907 La 25 august, singur si uitat, se stinge din viata, in Castelul sau de la Campina.
La 27 august, corpul neinsufletit al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu este adus si inmormantat in cavoul de la cimitirul Bellu, alaturi de cele doua Iulii: sotia si fiica. Rosteste un discurs funerar istoricul D. Onciul din partea Academiei Romane si a Arhivelor Statului.
1909 La Academia Romana, in discursul de receptie inchinat lui P. Hasdeu, N. Gane declara: “Hasdeu e dintre acele fapturi alece care n-ar fi trebuit sa moara, caci e pacat sa se risipeasca in neant atatea mari insusiri izvorate din darnicia divina... Hasdeu n-a murit si nu putea sa moara. Prin insasi poarta mortii el a intrat in nemurire. El e mai viu decat oricand in amintirea si inimile noastre, deoarece astazi figura lui inseninata, dezbracata de haina pamanteasca, apare mai frumoasa privita prin prisma dreptei judecati. Numele lui va ramane deci pururea nu numai sub aceasta stralucita cupola, ci si in orice loc si in orice timp cat va trai ginta romaneasca pe coaja pamantului...”. Biografie realizata de Constantin Mohanu.
