De la pandur la academician: Povestea uimitoare a unui vizionar
Petrache Poenaru, născut la 10 ianuarie 1799 în satul Benești, județul Vâlcea, este unul dintre cele mai complexe și valoroase personaje din istoria României. Inventator al primului stilou cu rezervor din lume, om de știință, luptător pentru progresul educației și membru al Academiei Române, Poenaru a fost un veritabil polimat care a lăsat în urmă o moștenire culturală, tehnică și umană uriașă.
CUPRINS
Origini modeste și o inteligență ieșită din comun
Născut într-o familie de mici boieri, Petrache Poenaru a primit o educație clasică, începându-și studiile la Școala Obedeanu din Craiova. Avea un spirit viu, dornic să afle și să înțeleagă lumea, iar pasiunea pentru știință și pedagogie avea să îl definească întreaga viață.
Mai târziu, a urmat Colegiul Sfântul Sava din București, unde a fost influențat de Gheorghe Lazăr, fondatorul învățământului în limba română. Acesta i-a insuflat lui Poenaru ideea că educația este cheia modernizării unei națiuni. Sub îndrumarea sa, Poenaru și-a format viziunea de a transforma învățământul românesc.
Secretarul lui Tudor Vladimirescu
În anul 1821, la doar 22 de ani, Poenaru s-a alăturat mișcării revoluționare conduse de Tudor Vladimirescu, devenind secretarul personal al acestuia. Era o poziție importantă și riscantă, deoarece redacta apelurile către popor, comunicatele și documentele oficiale ale revoluției.
Astfel, Poenaru este autorul unora dintre primele manifeste politice din istoria românească. După asasinarea lui Vladimirescu de către Eteria greacă, el a fost nevoit să se refugieze, dar experiența a avut un impact profund asupra sa: a înțeles că progresul național nu poate veni decât prin educație și modernizare.
Studiile în marile capitale europene
După ce a obținut o bursă, Petrache Poenaru a plecat să studieze la Viena, unde s-a concentrat pe matematică și științele exacte. A continuat apoi la Paris, la prestigioasa École Polytechnique, unde a intrat în contact cu marile idei ale Revoluției Industriale și cu tehnologia de vârf a timpului.
În această perioadă, notarea cursurilor lungi și obositoare l-a determinat să caute o soluție practică. Așa s-a născut invenția care avea să-l facă celebru: condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se singur cu cerneală – adică stiloul cu rezervor.
Pe 25 mai 1827, a obținut brevetul de invenție în Franța, marcând un moment istoric: este considerat primul brevet pentru un stilou modern, înregistrat cu numele său – un român vizionar, recunoscut internațional.
Întoarcerea în țară și reformele din educație
Revenit în Țara Românească, Petrache Poenaru a devenit inspector general al școlilor, rol din care a transformat complet sistemul educațional:
-
A înființat școli primare și licee în limba română;
-
A introdus sistemul metric zecimal, susținând standardizarea științifică;
-
A creat manuale moderne și planuri de învățământ europene;
-
A înființat prima Școală de Poduri și Șosele, precursorul Universității Tehnice de Construcții.
Credea cu tărie că educația este fundația unei națiuni civilizate, iar scopul său era ca Țara Românească să nu mai depindă de străini pentru progres.
Contribuții științifice și politice
Petrache Poenaru a avut o activitate prolifică în multe domenii:
-
A fost primul român care a călătorit cu trenul, în Anglia;
-
A adus în țară primele hărți moderne și metode de cartografiere;
-
A participat la lucrările Divanurilor ad-hoc, contribuind la unirea principatelor;
-
A fost printre membrii fondatori ai Academiei Române în 1866 și ales membru titular în 1870.
Membru al masoneriei
Da, Petrache Poenaru a fost mason. Conform unor surse istorice și cercetători, Poenaru a devenit membru al masoneriei și a avut un rol important în rândul acestei organizații. Potrivit profesorului Florin Epure, Poenaru a fost venerabilul unei loji masonice bucureștene din anul 1856 și a fost un apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care era, de asemenea, mason. De asemenea, se spune că masoneria a jucat un rol important în susținerea ascensiunii lui Cuza la tronul Principatelor Unite și în înlăturarea acestuia ulterior de la putere.
Astfel, legătura lui Poenaru cu masoneria este bine documentată și face parte din contextul său politic și social din acea perioadă.
Moartea și moștenirea
Poenaru a murit la 2 octombrie 1875, lăsând în urmă o operă vastă, dar, din păcate, insuficient cunoscută. Astăzi, este amintit mai ales pentru invenția stiloului, dar ar trebui celebrat și ca fondator al învățământului românesc modern și vizionar european.
Ca drept omagiu în memoria marelui inventator, un celebru producator sucevean realizează stilouri de lux realizate manual sub marca Poenari. Fosta stație de metrou Semănătoarea îi poartă acum numele. În 2010 Poșta Română a emis un timbru de 5 lei care îl înfățișează pe Poenaru alături de proiectul stiloului său.
Surse:
-
Epure, Florin. Masoneria în România: O privire asupra istoriei acesteia. București: Editura Albatros, 1994.
-
Gândul. "Petrache Poenaru: Vizionarul care a revoluționat scrisul și educația românească." gandul.ro
-
Galeria Portretelor. "Petrache Poenaru: Biografie." galeriaportretelor.ro
-
Emangalia. "Primul brevet de invenție obținut de un român: Cine a fost Petrache Poenaru." emangalia.ro
-
Tismăneanu, Vladimir. Istoria politică a României – vol. 2. București: Editura Curtea Veche, 2008.
