CINE A FOST PETRACHE POENARU?
A fost un inventator şi pedagog iluminist român, elev al lui Gh. Lazăr. Puţini ştiu că el este precursor al născocirii tocului rezervor; inventat în Occident abia în 1884, când agentul de asigurări american Lewis Waterman a revoluţionat condeiul. El a introdus rezervorul cu cerneală, care alimentează continuu peniţa. Aşa a apărut stiloul.
CUPRINS
NAȘTEREA ȘI FAMILIA
La 10 ianuarie 1799, Benesti, judeţul Vâlcea, România, s-a născut Petrache Poenaru. Unchiul său, Iordache Otetelișanu, a fost unul dintre promotorii unui sistem educațional instituționalizat, într-o perioadă în care o mare parte a populației era analfabetă.
EDUCAȚIA
Poenaru a urmat cursurile liceului Obedeanu din Craiova. A studiat filologia la Viena, apoi şcoala politehnică la Viena şi Paris.
INVENTAREA STILOULUI
În 1826 a plecat în Franța și a urmat cursurile École Polytechnique din Paris, unde a studiat geodezie și topografie. Era atât de ocupat să ia notițe și să copieze cursurile, încât a inventat un stilou care folosea o pană de lebădă ca rezervor de cerneală. La 25 mai 1827, Departamentul de fabricație al Ministerului francez de Interne a înregistrat invenția lui Poenaru cu numărul de cod 3208 și descrierea "plume portable sans fin, qui s'alimente elle-meme avec de l'ancre" ("stilou portabil fără sfârșit, care se reîncarcă singur cu cerneală").
Poenaru inventează şi brevetează în mod independent "condeiul portaret fără sfârşit". Ca să-şi mărească veniturile, meştereşte singur acel toc rezervor, când nimeni nu se gândea la asta. Nu a reusit să îşi prmoveze invenţia cum ar fi trebuit, neputând să îl producă în serie. Invenţia sa a fost perfecţionată abia în 1863 de către Brissant și Coffin. Două decenii mai târziu Lewis Edson Waterman primește însă recunoștința pentru invenția stiloului pe care îl cunoaștem astăzi.
PRIMUL ROMÂN CARE A CĂLĂTORIT CU TRENUL
După un an, 1831, de la deschiderea în Anglia a primei căi ferate din lume, la 27 octombrie, tânărul Petrache Poenaru, spunea printre altele: "Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului... douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură maşină cu aburi...". Este primul român care a călătorit cu trenul. Fosta stație de metrou, "Semănătoarea", poartă acum numele lui.
ÎNTOARCEREA ÎN ȚARĂ
În 1832 se întoarce în ţară, contribuind la organizarea învăţământului naţional și ocupă postul de profesor de fizică si matematică la Sf. Sava.
În 1848 a participat la revoluţia lui Tudor Vladimirescu (al cărui secretar a fost). Poenaru a fost destul de norocos să nu se afle în jurul lui Tudor Vladimirescu când acesta a fost atras într-o capcană și asasinat, fiind trimis într-o misiune diplomatică pentru a susține cauza românească în faţa marilor puteri, Rusia, Austria sau Anglia. După ce s-a răspândit vestea despre moartea lui Vladimirescu, s-a refugiat la Sibiu.
Intră în politică și este numit în funcția de mare postelnic, astăzi un fel de șef al Ministerului de Externe. Contribuie la înființarea Societății Filarmonice și a Școlii de Agricultură. Introduce sistemul metric în Muntenia.
Poenarul a fost un luptător al drepturilor omului, fapt pentru care a ajuns să fie închis deoarece a militat pentru eliberarea romilor din robie.
Se întoarce din nou în fruntea Ministerului de Externe unde este implicat în înființarea Școlii de Poduri și Șosele. Este autorul primului curs de geometrie din Țara Românească și coautor al primului dicționar francez-român.
În anul 1861 este numit de catre domnul Principatelor Unite Alexandru Ioan Cuza, membru de onoare al Societății Astra, iar în 1870 este numit membru al Academiei Române.
MEMBRU AL MASONERIEI
Potrivit profesorului Florin Epure: “Din 1856, Petrache Poenaru a fost venerabilul unei loji masonice bucureştene. Devine un apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Poenaru nu putea sta în preajma domnitorului dacă nu ar fi fost mason. Se spune că Alexandru Ioan Cuza a fost ajutat de Masonerie să ajungă domnitor şi că masonii au fost cei care l-au înlăturat de pe tron”.
MOARTEA
La 2 octombrie 1875 Petrache Poenaru se stinge din viaţă, la Bucureşti. Stilourile sunt astăzi mai puţin folosite, mai ales de către elevi, de când s-a inventat pixul, în 1938, tot de un est-european, jurnalistul maghiar Laslo Biro.
ÎN MEMORIAM
Ca drept omagiu în memoria marelui inventator, un celebru producator sucevean realizează stilouri de lux realizate manual sub marca Poenari. Fosta stație de metrou Semănătoarea îi poartă acum numele. În 2010 Poșta Română a emis un timbru de 5 lei care îl înfățișează pe Poenaru alături de proiectul stiloului său.
