SCRIITORI

Pearl S. Buck

PEARL S. BUCK

  • NASCUT: 26 iunie 1892 Hillsboro, Virginia de Vest, SUA
  • DECEDAT: 6 martie 1973 (80 de ani) Danby, Vermont, SUA
  • NATIONALITATE: Americană
  • CUNOSCUT(Ă) CA: scriitor
  • SPECIA LITERARĂ: roman
  • OPERE CELEBRE: The Exile, Fighting Angel, East Wind: West Wind, The Good Earth, Sons, A House Divided, China Sky

NAȘTEREA ȘI FAMILIA

Pe 26 iunie 1892, în Hillsboro, West Virginia, se naște Pearl S. Buck (numele său real este Pearl Comfort Sydenstricker), fiica unor misionari prezbiterieni. Părinții săi, Absalom şi Caroline Sydenstricker, îi vor marca adolescența, fiindu-i modele întreaga viață. Deși se naște în SUA, este crescută și educată (întâi de mama ei, apoi de un învățător chinez) la Zhenjiang. Are o copilărie fericită, tovarășii de joacă o numesc Zhenzu (Pearl, în chineză) și o consideră una dintre ei. 

EDUCAȚIA

Până la patru ani, vorbeşte şi scrie deja în chineză şi engleză. În 1907, la vârsta de cincisprezece ani, este trimisă la un liceu cu internat din Shanghai. În 1914, absolvă Randolph-Macon Woman's College din Lynchburg, Virginia. În 1926 absolvă un masterat în literatură la Universitatea Cornell.

VIAȚA PERSONALĂ

În 1917 se căsătoreşte cu misionarul John Lossing Buck, specialist în agronomie, absolvent al Universității Cornell, și trăiește următorii câțiva ani într-un sat sărac, ajungând să cunoască realitățile vieții de zi cu zi din China rurală. Această experiență se va reflecta mai târziu în cele dintâi povestiri şi romane ale ei. În 1921 se naşte primul copil al cuplului, Carol, suferind de fenilcetonuria, o boală metabolică ereditară care îi provoacă un retard mintal; din cauza unei tumori uterine, Pearl S. Buck suferă o histerectomie, moment care o va marca pentru tot restul vieții. În 1925, adoptă un copil, pe Janice.

În 1935, divorțează de primul soţ, John Lossing Buck, şi se căsătoreşte cu Richard Walsh, editorul ei, mutându-se apoi împreună în Pennsylvania, Statele Unite ale Americii.

OPERA ȘI CARIERA

Între 1925-1930 predă literatură engleză în diverse universități chineze, continuând să publice articole despre viața din China în reviste americane. În 1926, scrie povestiri care apar în diverse publicații precum The Nation, Asia, The Atlantic Monthly. În 1930, publică, la New York, primul său roman, East Wind, West Wind (Vânt de răsărit, vânt de la apus), apariție lipsită de ecouri imediate. În 1931 apare romanul The Good Earth (Ogorul), al cărui subiect este existența grea a țăranilor din provinciile chineze. Cartea devine imediat un bestseller, aducându-i autoarei, un an mai târziu, Premiul Pulitzer şi, în 1935, Howells Medal. Succesul extraordinar al cărții îi atrǎsese atenția lui Irving Thalberg, celebru producător de la MGM, care văzuse în ea un bun material pentru realizarea unui film epic, dar nu i-a fost lesne să-l convingă de acest lucru pe Louis B. Mayer, mai degrabă interesat de succesul de public decât de ecranizarea unor opere literare valoroase. Thalberg a fost demis din postul pe care îl ocupa, de şef de producție, şi înlocuit cu diverşi producători independenți, până în 1936, când acesta a murit, iar Mayer i-a luat locul. Filmul nu era terminat în acel moment, şi Thalberg nu a mai apucat să-l vadă în întregime niciodată. A rămas celebră întrebarea lui Mayer din momentul în care Thalberg i-a propus ecranizarea cărții lui Pearl S. Buck: ,,Cine ar vrea să vadă un film despre viața fermierilor chinezi?" Filmul a avut un mare succes și a fost nominalizat la cinci premii Oscar şi a câştigat două. Filmul cu titlul omonim a fost tradus în limba română Vreme de răscruce.

În 1935, e publicată trilogia The House of Earth (Casa de lut), reunind romanele The Good Earth (Ogorul, 1931), Sons (Fiii, 1932) şi A House Divided (Casa dezbinată, 1935). În 1936, apar cele două scrieri biografice dedicate părinților săi, The Exile (Exilata) şi Fighting Angel (Înger luptător, tradus în română de Mircea Eliade, apare în 1939). Ambele portrete ilustrează personalitățile excepționale ale lui Absalom și Caroline Sydenstricker, a căror viață dedicată misionarismului a influențat-o în mod decisiv pe autoare.

În 1942, împreună cu soțul său, înființează East and West Association, urmată la câțiva ani distanță (în 1947) de Welcome House, un centru de adopții care facilitează demersurile legale în vederea înfierii copiilor asiatici sau metiși, considerată inacceptabilă până atunci. În 1945, apare bestsellerul The Townsman, unul dintre romanele publicate sub pseudonimul John Sedges, cu care Pearl S. Buck semnează câteva cărți atipice pentru tematica şi stilul său. În 1948 Publică The Big Wave, carte pentru copii recompensată cu Child Study Association's Children's Book Award. În 1950, apare The Child Who Never Grew, carte de nonficțiune despre fiica sa afectată de un retard mintal. În 1964, înființează Pearl S. Buck Foundation, care acţionează în sprijinul copiilor asiatici neeligibili pentru adopție. În 1967, apare The Times Is Noon, operă de ficțiune, cu tentă autobiografică, care are în centru viața unei femei care este deopotrivă fiică, mamă și soție. În emoțiile şi trăirile acesteia e lesne recognoscibilă propria experiență de viață a autoarei, descrisă cu sinceritate, în același stil direct care a consacrat-o.

PREMIUL NOBEL

În 1938, devine prima femeie din istorie căreia i se decernează Premiul Nobel pentru Literatură. În motivația juriului sunt subliniate atât valoarea operei sale biografice, cât și importanța abordării unei tematici sociale privitoare la viața din mediul rural chinez.

Discursul lui Pearl S. Buck la Banchetul Nobel de la Primăria din Stockholm, 10 decembrie 1938:

"Nu îmi este cu putință să exprim tot ceea ce simt faţă de ceea ce s-a spus despre mine şi ce mi s-a oferit. Le primesc cu convingerea că am căpătat cu mult mai mult decât am oferit la rândul meu în cărțile pe care le-am scris. Nu pot decât să sper că, prin cărțile pe care încă le mai am de scris, voi răspunde în oarecare măsură mai bine decât o pot face în această seară. Și într-adevăr pot accepta să primesc toate acestea numai în același spirit prin care mă gândesc că acest dar mi-a fost dat, de fapt, nu atât de mult pentru ceea ce am făcut, ci pentru viitor. Tot ce voi mai scrie în viitor, cred, va fi întotdeauna mai inspirat şi mai puternic în amintirea acestei zile. Accept acest premiu de asemenea pentru țara mea, Statele Unite ale Americii. Suntem un popor încă tânăr și știm că nu am ajuns încă la puterea noastră deplină. Această distincție, acordată unui american, nu îl stimulează doar pe el, ci întregul grup al scriitorilor americani, încurajați și îmbărbătați de o astfel de recunoaștere generoasă. Şi, de asemenea, ar trebui să o spun cu plăcere că pentru țara mea este important faptul că premiul acesta a fost acordat unei femei. Dumneavoastră, care ați premiat-o pe propria dumneavoastră autoare Selma Lagerlöf, și aveți și recunoașteri ale valorii femeilor în alte domenii, poate că nici nu înțelegeți pe deplin ce înseamnă, în multe țări, că o femeie se află acum aici. Dar nu vorbesc acum doar pentru scriitori sau pentru femei, ci pentru toți americanii, pentru că împărtășim cu toții acest succes. N-aş fi cu adevărat eu însămi dacă, în modul meu cu totul neoficial, nu aş vorbi de asemenea despre poporul din China, a cărui viață a fost și viața mea mulți ani, a cărui viață va fi mereu, cu adevărat, o parte a vieții mele. Gândirea țării mele și a Chinei, țara mea adoptivă, sunt asemănătoare în multe privințe, dar, mai presus de toate, sunt asemănătoare prin dorința nostră comună de libertate. Şi azi mai mult ca oricând, cu adevărat, acum, când China întreagă este angajată în cea mai măreață dintre lupte, lupta pentru libertate. Niciodată nu am admirat China mai mult decât acum, când o văd, unită cum nu a fost niciodată, împotriva inamicului care îi amenință libertatea. Cu această dorinţă de libertate, care este în chip profund calitatea cea mai importantă a naturii sale, ştiu că ea este de necucerit. Libertatea este azi mai mult ca oricând cea mai prețioasă avere a umanității. Noi - Suedia şi Statele Unite - încă o avem. Ţara mea este tânără dar vă oferă o prietenie aparte vouă, al căror pământ este străvechi şi liber."

După Nobel Lectures, Literature 1901-1967, Editor Horst Frenz, Elsevier Publishing Company, Amsterdam, 1969 Copyright The Nobel Foundation 1938 Traducere de Horia Gârbea

MOARTEA

În 1973, Pearl S. Buck moare în martie, la Danby, Vermont, după ce a semnat șaptezeci de cărți de ficțiune, biografii, traduceri etc. şi a militat întreaga viață pentru egalitatea în drepturi a copiilor, indiferent de rasă, implicându-se în nenumărate activități caritabile. E înmormântată la ferma Green Hills, unde locuise în a doua parte a vieții împreună cu soţul ei, Richard Walsh. Pe mormânt numele Pearl Sydenstricker este scris, după dorinţa ei, cu caractere chinezești.

În 1983, Serviciile Poştale ale Statelor Unite ale Americii au emis o serie de timbre în onoarea ei, iar căminul său din Hillsboro, West Virginia, a devenit astăzi casă memorială și centru cultural. 

  • Sursă 1: Silja sau O soartă zbuciumată, Frans Eemil Sillanpaa, trad. de Constantin Țoiu, București, Art, 2012

ARTICOLE SIMILARE

Joseph Rudyard Kipling

RUDYARD KIPLING

John Galsworthy

JOHN GALSWORTHY

Aleksandr Isaievici Soljeniţîn

ALEKSANDR SOLJENIȚÎN

Henryk Sienkiewicz

HENRYK SIENKIEWICZ