Arachne a fost o femeie muritoare din mitologia greacă care era o țesătoare incredibilă, mai talentată decât orice alt muritor în această meserie. Era faimoasă pentru că era lăudăroasă și pentru că a provocat-o prostește pe zeița greacă Atena la un concurs de țesut, în urma căruia a fost blestemată să trăiască ca un păianjen pentru tot restul vieții.
CINE A FOST ARACHNE?
Potrivit lui Ovidiu, Arachne a fost o tânără și frumoasă femeie lidiană născută de Idmon din Colophon, care nu trebuie confundată cu Idmon, Argonauții. Identitatea mamei sale rămâne însă necunoscută. Tatăl ei era un utilizator de vopsea purpurie, faimos în toată țara pentru abilitățile sale, dar în unele relatări se spune că ar fi fost păstor. Numele lui Arachne provine de la cuvântul grecesc "arachne", care, tradus, înseamnă "păianjen".
Pe măsură ce Arachne a crescut, tatăl ei a învățat-o tot ce știa despre meseria sa. De la o vârstă foarte fragedă a manifestat interes pentru țesătorie și, în timp, a devenit o țesătoare foarte pricepută. În curând a devenit faimoasă ca fiind cea mai bună țesătoare din regiunea Lidia și din întreaga Asie Mică. Unele surse o creditează cu inventarea plasei și a pânzei de in, în timp ce fiul ei, Closter, se spune că a introdus utilizarea fusului în procesul de fabricare a lânii.
ORGOLIUL LUI ARACHNE
Potrivit mitului, faima lui Arachne a continuat să se răspândească în lung și în lat cu fiecare zi care trecea. Pe măsură ce făcea acest lucru, oamenii (și chiar nimfele) veneau din toate colțurile țării pentru a-i vedea lucrările fabuloase. Nimfele au fost atât de impresionate de abilitățile ei, încât au lăudat-o, spunând că ar fi putut fi învățată chiar de Atena, zeița greacă a artelor.
Acum, majoritatea muritorilor ar fi considerat acest lucru o onoare, dar Arachne devenise până atunci foarte mândră și arogantă în legătură cu abilitățile ei. În loc să fie mulțumită că a primit un astfel de compliment din partea nimfelor, ea a râs de ele și le-a spus că era o țesătoare mult mai bună decât zeița Atena. Nu știa însă că făcuse o mare greșeală, supărând una dintre cele mai importante zeițe din panteonul grec.
ARACHNE ȘI ATENA
Vestea lăudăroșeniei lui Arachne a ajuns curând la Atena și, simțindu-se insultată, a decis să o viziteze pe Lidia și să vadă dacă zvonurile despre Arachne și talentele ei erau adevărate. S-a deghizat într-o bătrână și, apropiindu-se de mândra țesătoare, a început să-i laude munca. De asemenea, a avertizat-o pe Arachne să recunoască faptul că talentul ei venea de la zeița Atena, dar fata nu a ținut cont de avertismentul ei.
Arachne a continuat să se laude și mai mult și a anunțat că ar putea să o învingă cu ușurință pe Atena într-un concurs de țesut dacă zeița ar accepta provocarea ei. Bineînțeles, zeitățile de pe Muntele Olimp nu erau cunoscute pentru a refuza astfel de provocări, mai ales cele venite din partea muritorilor. Atena, extrem de jignită, i-a dezvăluit adevărata ei identitate lui Arachne.
Deși a fost oarecum luată prin surprindere la început, Arachne a rămas pe poziții. Ea nu i-a cerut iertare Atenei și nici nu a dat dovadă de umilință. Și-a montat războiul de țesut la fel ca și Atena și concursul a început.
CONCURSUL DE ȚESUT
Atât Atena, cât și Arachne erau foarte pricepute la țesut, iar pânza pe care au produs-o era cea mai fină care a fost făcută vreodată pe Pământ.
Pe țesătura ei, Atena a descris patru concursuri care se desfășurau între muritori (care îi provocaseră pe zei, precum Arachne) și zeitățile olimpice. De asemenea, ea a reprezentat zeii pedepsindu-i pe muritori pentru că i-au provocat.
Țesutul lui Arachne înfățișa, de asemenea, partea negativă a zeilor olimpieni, în special relațiile lor carnale. Ea a țesut imagini ale răpirii Europei de către zeul grec Zeus sub forma unui taur, iar lucrarea era atât de perfectă încât imaginile păreau reale.
Când ambele țesătoare au terminat, a fost ușor de observat că lucrarea lui Arachne era mult mai frumoasă și mai detaliată decât cea a Atenei. Ea câștigase concursul.
MÂNIA ATHENEI
Atena a examinat îndeaproape lucrarea lui Arachne și a constatat că era superioară celei a ei. A fost furioasă, deoarece nu numai că Arachne îi insultase pe zei prin reprezentările sale, dar o învinsese și pe Atena într-unul dintre domeniile ei. Incapabilă să se controleze, Atena a luat pânza lui Arachne și a rupt-o în bucăți, apoi a lovit-o pe fată în cap de trei ori cu uneltele sale. Arachne a fost îngrozită și atât de rușinată de ceea ce se întâmplase, încât a fugit și s-a spânzurat.
Unii spun că Atena a văzut-o pe Arachne moartă, a simțit un acces de milă pentru fată și a readus-o din morți, în timp ce alții spun că nu a fost un act de bunătate. Atena a decis să o lase pe fată în viață, dar a stropit-o cu câteva picături dintr-o poțiune pe care o primise de la Hecate, zeița vrăjitoriei.
De îndată ce poțiunea a atins-o pe Arachne, aceasta a început să se transforme într-o creatură hidoasă. Părul i-a căzut și trăsăturile ei umane au început să dispară. Totuși, unele versiuni spun că Atena și-a folosit propriile puteri și nu o poțiune magică.
În câteva minute, Arachne s-a transformat într-un păianjen uriaș și aceasta avea să fie soarta ei pentru eternitate. Pedeapsa lui Arachne a fost un memento pentru toți muritorii cu privire la consecințele pe care le vor suporta dacă vor îndrăzni să îi sfideze pe zei.
VERSIUNI ALTERNATIVE ALE POVEȘTII
Într-o versiune alternativă a poveștii, Atena a fost cea care a câștigat concursul, iar Arachne s-a spânzurat, neputând să accepte că a fost învinsă.
Într-o altă versiune, Zeus, zeul tunetului, a fost cel care a judecat concursul dintre Arachne și Atena. El a decis că învinsa nu va mai avea voie să atingă niciodată un război de țesut sau un fus. În această versiune, Atena a câștigat, iar Arachne a fost devastată de faptul că nu i s-a mai permis să țeasă. Fiindu-i milă de ea, Atena a transformat-o într-un păianjen pentru ca ea să poată țese pentru tot restul vieții fără să-și încalce jurământul.
SIMBOLISMUL POVEȘTII LUI ARACHNE
Povestea lui Arachne a simbolizat pericolele și nesăbuința de a sfida zeii. Ea poate fi citită ca un avertisment împotriva mândriei excesive și a încrederii prea mari în sine.
Există multe povești în mitul grecesc care relatează consecințele aroganței și ale mândriei față de abilitățile și priceperea cuiva. Grecii credeau că meritele trebuie acordate acolo unde se cuvin, iar cum zeitățile erau cele care dădeau abilitățile și talentele oamenilor, ele meritau meritele.
Povestea evidențiază, de asemenea, importanța țesutului în societatea greacă antică. Țesutul era o abilitate pe care femeile din toate clasele sociale trebuiau să o aibă, deoarece toate țesăturile erau țesute manual.
REPREZENTĂRI ALE LUI ARACHNE
În cele mai multe reprezentări ale lui Arachne, ea este prezentată ca o creatură care este jumătate păianjen și jumătate om. Ea este adesea asociată cu războaiele de țesut și cu păianjenii, din cauza trecutului ei. Ilustrația gravată de Gustave Dore a mitului lui Arachne pentru Divina Comedie de Dante este una dintre cele mai cunoscute imagini ale talentatei țesătoare.
ARACHNE ÎN CULTURA POPULARĂ
Personajul lui Arachne a avut influență asupra culturii populare moderne și apare frecvent în multe filme, seriale de televiziune și cărți fantastice sub forma unui păianjen gigantic. Uneori este imaginată ca un monstru grotesc și malefic, jumătate păianjen, jumătate femeie, dar în unele cazuri joacă rolul principal, cum ar fi în piesa de teatru pentru copii Arachne: Spider Girl!
PE SCURT
Povestea lui Arachne le-a oferit grecilor antici o explicație pentru motivul pentru care păianjenii țes pânze în mod constant. În mitologia greacă, era o credință comună că zeitățile le dădeau oamenilor diferitele lor abilități și talente și se așteptau să fie onorate în schimb. Greșeala lui Arachne a fost că a neglijat să dea dovadă de respect și umilință în fața zeilor, iar acest lucru a dus în cele din urmă la căderea ei.
