INVENTATORI

Alfred Nobel

Alfred Nobel

  • NASCUT: 21 octombrie 1833, la Stockholm, Suedia
  • DECEDAT: 10 decembrie 1896 (63 de ani), San Remo, Italia
  • NATIONALITATE: Suedeză
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Inventator
  • REALIZĂRI IMPORTANTE: A inventat dinamita, cauciucul sintetic, matasea sintetica etc.

La 21 octombrie 1833, la Stockholm, Suedia, s-a nascut Alfred Nobel.  Immanuel Nobel, tatal lui Alfred, inginer de profesie, s-a confruntat de multe ori cu problema aruncarii in aer a blocurilor de piatra pentru a putea construi poduri si cladiri in Stockholm. Desi mama sa, Andrietta Ahlsell, provenea dintr-o familie bogata, anul 1833 avea sa fie un an nefast pentru familia Nobel din cauza falimentului caruia tatal sau a trebuit sa-i faca fata.

Tragicul eveniment, care se repeta de altfel cativa ani mai tarziu, îi desparte pentru o buna bucata de timp pe cei doi soti, tatal sau plecand, in 1837, in Finlanda si Rusia pentru a-si porni o noua cariera. Andrietta ramane la Stockholm si, pentru a-si putea sustine financiar familia, deschide o bacanie care ii aduce un venit modest.

Între timp, tatal sau pune pe picioare o companie in St. Petersburg, Rusia. El furniza echipament militar armatei rusesti si îi convinge pe generalii rusi de utilitatea plasarii unor mine acvatice pentru a impiedica accesul navelor britanice. Minele construite de Immanuel Nobel au tinut la distanta flota britanica in timpul Razboiului Crimeei (1854-1856).

În 1842 Immanuel isi poate permite sa-si aduca familia in St. Petersburg. Aici, fiilor sai li se preda stiintele naturii, limbi straine si literatura. La 17 ani, Alfred vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza si germana. Era atras deopotrivă de literatura engleză si de "stiintele exacte" cum ar fi fizica sau chimia.

Nitroglicerina a fost considerata in epoca mult prea periculoasa pentru a putea fi folosita in practica, datorita faptului ca putea provoca explozii la variatii mici de temperatura sau presiune. Alfred era insa interesat de posibilitatea folosirii ei in constructii si incepe sa lucreze la elaborarea unor metode de controlare a exploziei cu nitroglicerina.

În anul 1852 Alfred este chemat sa lucreze pentru compania tatalui sau care cunostea o dezvoltare continua datorita livrarilor catre armata rusa. Cu toate acestea, sfarsitul razboiului avea sa provoace cel de-al doilea faliment al lui Immanuel Nobel. El isi lua doi dintre fiii sai, Alfred si Emil, si se reintoarce la Stockholm.

Ajuns in orasul sau natal, Alfred continua cercetarile prin care incearca sa foloseasca nitroglicerina ca exploziv. Ca sa imblanzeasca nitroglicerina descoperita de Sobrero incearca un experiment intr-o mina, folosind ca fitil praful de pusca. Alfred face apoi cercetari in laboratorul sau, dupa aceea in fabrica din Vinterviken. Deodata o explozie a distrus cladirea si instalatiile. Atunci a murit Emil, fratele sau de 23 de ani. S-a starnit un mare scandal si guvernul suedez nu-i mai aproba refacerea laboratorului distrus de explozie. Se muta in Germania si-si construieste un nou laborator, langa Hamburg. Dar numai dupa un an, alta explozie ii face scrum acest laborator, murind 15 oameni. Un vas care transporta explozibilul in Peru sare in aer, cu 50 de oameni la bord. Alfred Nobel era numit „regele mortii”, un trimis al infernului, un nebun. Nici la hoteluri nu era primit. Toti il ocoleau.

Incapatinatul cercetator a continuat sa lucreze, cu orice risc. A amestecat iarasi periculoasa nitroglicerina cu alte materiale. In sfarsit a impregnat cu nitroglicerina rocile diatomeice care se gaseau din belsug langa Hanovra. Astfel ea nu mai explodeaza la simpla lovire. Este nevoie, pentru explozie, de actiunea unei scantei. Nobel a numit noul material exploziv, Dinamita.

În 1867 Alfred si-a inregistrat brevetul. Dinamita avea 75% nitroglicerina si 25% kieselgur (roca diatomeica). El mai descopera si guma de dinamita. Fabricile de explozibil ii preiau inventiile si se imbogateste.

Datorită pasiunii sale pentru calatorii, Hugo l-a denumit „cel mai bogat vagabond al Europei”. Cu timpul, Alfred si-a deschis fabrici si laboratoare in peste 20 de tari, iar cand nu calatorea lucra intens in laboratoarele sale.

La sfarsitul vietii l-au apucat pe Nobel remuscarile. Din cauza cercetarilor pentru descoperirea dinamitei, cu pretul atator sacrificii de vieti pierdute, i-au murit fratele, rude, prieteni, colaboratori apropiati. In razboaie, se stinsesera zeci de mii de oameni, din cauza dinamitei sale.

Asadar, cu un an inainte de moarte, în 1895 face un rasturnator testament, de o imensa filantropie. Nobel lasa intreaga mostenire (9 milioane dolari), uriasa pentru acea vreme, pentru decernarea premiilor anuale care-i poarta numele, pentru cele mai mari descoperiri stiintifice indreptate pentru binele omenirii. Premiile Nobel, cele mai prestigioase din lume, se acorda din 1901, fiecare premiu constand in sume mari de bani.

La 10 decembre 1896, Alfred Nobel moare, în San Remo, Italia. Brevetase peste 355 de inventii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificiala, matasea sintetica etc.

 

  • Sursă 1: Boris Crăciun, Daniela Costin, Faimoşi inventatori şi descoperirile lor epocale, tip. Multiprint, Iasi, 2005
  • Sursă 2: Alfred Nobel - Wikipedia.org

ARTICOLE SIMILARE

Agnetha Fältskog

Benny Andersson

Björn Ulvaeus