La 7 iunie 1886, la Bucuresti, s-a nascut Henri Coanda. A fost un celebru inginer si inventator roman, pionier al aerodinamicii si inventator al avionului cu reactie. A formulat principiul unui fenomen al dinamicii fluidelor care astazi ii poarta numele si anume Efectul Coanda.
A fost al doilea copil al familiei generalului Constantin Coanda si al Aidei Danet. Tatal sau fost profesor de matematica la Scoala nationala de poduri si sosele din Bucuresti si fost prim-ministru al Romaniei pentru o scurta perioada de timp in 1918, iar mama sa a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania. Inca din copilarie, viitorul inginer si fizician era fascinat de miracolul vantului, lucru ce si-l va si aminti mai tarziu.
In 1896 Henri Coanda a fost mai intai elev al Scolii Petrache Poenaru din Bucuresti, apoi al Liceului Sf. Sava, unde a urmat primele 3 clase. In 1899, la 13 ani, a fost trimis de tatal sau, care voia sa-l indrume spre cariera militara, la Liceul Militar din Iasi. In 1903 termina liceul primind gradul de sergent major si isi continua studiile la Scoala de ofiteri de artilerie, geniu si marina din Bucuresti.
In 1904 este detasat la un regiment de artilerie de camp din Germania, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technica) din Berlin-Charlottenburg. Este pasionat de probleme tehnice si mai ales de tehnica aviaticii. Coanda construieste un avion-racheta pentru armata romana in 1905.
Intre anii 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare in Belgia, la Liege, si la Institutul tehnic Montefiore, unde ace cunostinta cu inginerul Giovanni Caproni.
In anul 1908 revine in tara si e incadrat ca ofiter activ in Regimentul 2 de artilerie al armatei romane. Firea sa creativa nu era compatibila cu disciplina din armata, fapt pentru care a cerut si a primit aprobarea de a se retrage din serviciul militar. Odata redobandita libertatea, a intreprins o lunga excursie cu automobilul pe ruta Isfahan - Teheran - Tibet.
Dupa ce se intoarce din calatorie in 1909 pleaca in Franta unde se inscrie la Scoala superioara de aeronautica si constructii din Paris, recent infiintata, iar in anul urmator, 1910, absolva, ca sef de promotie al primei generatii de ingineri aeronautici.
Facand echipa cu Giovanni Caproni, dar si cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel si savantului Paul Painleve, Henri Coanda a efectuat o serie de experimente aerodinamice si a construit in atelierul de carosaj al lui Caproni primul avion cu propulsie reactiva mai exact un avion cu reactie, ce nu avea elice, ce a fost numit conventional Coanda-1910 pe care l-a prezentat la Salonul international aeronautic de la Paris din 1910.
In decembrie 1910, in timpul unei incercari de zbor, ce a avut loc pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de langa Paris, avionul pilotat de Henri Coanda, din cauza lipsei lui de experienta, a scapat de sub control si s-a lovit de un zid de la marginea pistei de decolare, luand foc. Din fericire, Coanda a fost proiectat din avion inaintea impactului, alegndu-se doar cu spaima si cateva contuzii minore pe fata si pe maini. Pentru o perioada de timp, Coanda a abandonat experimentele din cauza lipsei de interes din partea publicului si a cercetatorilor vremii.
Intre anii 1911-1914 Henri Coanda a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviatie din Bristol, Anglia si a construit avioane cu elice de mare performanta, de conceptie proprie. In Reims, Henri Coanda a prezentat un aparat de zbor cu doua motoare cuplate ce actionau o singura elice.
In calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coanda proiecteaza mai multe aparate de zbor "clasice" (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coanda. In 1912 unul dintre ele castiga premiul intai la Concursul international al aviatiei militare din Anglia.
In perioada 1914-1918 Coanda lucreaza la "Saint-Chamond" si "SIA-Delaunay-Belleville" din Saint Denis. In aceasta perioada proiecteaza trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coanda-1916, cu doua elicii apropiate de coada aparatului. Coanda-1916 este asemanator cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea caruia de fapt a si participat. Tot in Franta, a construit un avion de recunoastere foarte apreciat in epoca, prima sanie-automobil propulsata de un motor cu reactie, primul tren aerodinamic din lume dar si altele.
In Romania, in anul 1926, Henri Coanda pune la punct un dispozitiv de detectie a lichidelor din sol, ce avea sa fie folosit in prospectarea petrolifera. In Golful Persic inginerul roman construieste un rezervor subacvatic din beton pentru depozitarea petrolului. Realizeaza de asemenea un sistem modular de desalinizare a apei de mare și transformare în apă dulce, bazată pe energia solară, un sistem curat, ecologic și adaptabil.
In anul 1934 isi breveteaza in Franta principiul pentru fenomenul identificat in dinamica fluidelor intitulat "Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce patrunde intr-un alt fluid", care avea sa fie cunoscut mai tarziu drept "Efectul Coanda", constand in devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen ce a fost observat prima data de el in anul 1910, cu ocazia testarii motorului cu care era echipat avionul sau cu reactie Coanda-1910. El a observat ca dupa ce avionul decola, flacarile si gazul incandescent iesite din reactoare tindeau sa ramana pe langa fuzelaj. Asadar fenomenul a fost formulat si brevetat dupa 20 de ani de studii ale sale si ale altor savanti. Principiul a fost numit "Efectul Coanda" de catre profesorul Albert Metral. Aceasta descoperire l-a condus la importante cercetari aplicative privind hipersustentatia aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet, dar si altele inventii.
Coanda a petrecut al Doilea Război Mondial în Franța ocupată de nazisti, unde a lucrat pentru acestia pentru a le spori capacitatile de război prin dezvoltarea unui sistem de turbopropulsoare, inspirat din avionul său din 1910, pentru un sistem de propulsie pentru sănii pe timpul iernii. Planurile nazistilor s-au încheiat după un an, anuland proiectele de producție.
Coanda a primit si o serie de distinctii si premii: la New York, i s-a acordat titlul de "inventator al primului avion cu reacție" (1956), UNESCO ii acorda ordinul de "Meritul pentru cercetări științifice, în gradul de comandor" (1960), guvernul Frantei i-a acordat inginerului roman "Medalia militara" (1961), la Simpozionul Internațional de Automatizare din New York, Coandă a primit premiul "Harry Diamond Laboratories" (1965), "Doctor Honoris Causa" al Institutului Politehnic din Bucureşti (1967), Ordinul "Meritul Științific" al României (1970)
In 1969 Henri Coanda revine definitiv in tara ca director al Institutului de creatie stiintifica si tehnica (INCREST), iar in 1970 devine membru al Academiei Romane. In 1971 a reorganizat, alături de profesorul Elie Carafoli, Departamentul de Inginerie Aeronautică al Universității Politehnice din București.
La 25 noiembrie 1972 Henri Coanda moare la Bucuresti, la varsta de 86 de ani. A fost inmormantat in cimitirul Bellu din Bucuresti.
In 1978, Posta Romana a pus in circulatie o marca postala cu valoarea de 10 lei cu prilejul "Zilei aviatiei", pe care era reprezentat Coanda si avionul creat de acesta in 1910, cat si data in care Coanda a efectuat primul zbor cu un avion cu reactie, si anume 16 decembrie 1910.
La data de 10 august 2001, Banca Nationala a Romaniei a emis un tiraj de 500 de monede din argint de calitate proof, cu o valoare nominala de 50 de lei, dedicata celor teri mari pionieri ai aviatiei romanesti si mondiale: Traian Vuia, Henri Coanda si Elie Carafoli.
La 11 octombrie 2010, cu ocazia implinirii a 100 de ani de la efectuarea primului din lume cu un aparat de zbor cu reactie, Banca Nationala a Romaniei a emis 1000 de monede comemorative de calitate proof din argint cu scop numismatic, avand o valoare nominala de 10 lei.
