Henri Coandă, născut pe 7 iunie 1886 la București, a fost un inginer și inventator român de renume mondial, recunoscut pentru contribuțiile sale în aerodinamică și aviație. A inventat primul avion cu reacție din lume și a formulat "Efectul Coandă", un principiu fundamental al dinamicii fluidelor.
CUPRINS
Tinerețea și Educația
Henri Coandă a fost al doilea copil al generalului Constantin Coandă, fost prim-ministru al României, și al Aidei Danet, fiica medicului francez Gustave Danet. Coandă a fost fascinat încă din copilărie de forța vântului și a urmat cursurile Liceului Sf. Sava din București până în clasa a treia, când a fost trimis de tatăl său la Liceul Militar din Iași pentru a urma o carieră militară.
În 1903, a absolvit Liceul Militar cu gradul de sergent major și a continuat la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București. În 1904, a fost detașat la un regiment de artilerie din Germania și a studiat la Technische Hochschule din Berlin-Charlottenburg. Aici, pasiunea sa pentru tehnică și aviație a început să se dezvolte. În 1905, a construit un avion-rachetă pentru armata română.
Studii și Primele Realizări
Între 1907 și 1908, Coandă a studiat la Institutul Montefiore din Liège, Belgia, unde a lucrat alături de inginerul italian Giovanni Caproni. În 1908, a revenit în România ca ofițer activ în Regimentul 2 de artilerie, dar creativitatea sa nu era compatibilă cu disciplina militară. După ce a primit aprobarea de a părăsi armata, a întreprins o călătorie pe ruta Isfahan-Teheran-Tibet.
În 1909, s-a mutat în Franța și s-a înscris la Școala Superioară de Aeronautică și Construcții din Paris, pe care a absolvit-o în 1910 ca șef de promoție al primei generații de ingineri aeronautici.
Invenția Avionului cu Reacție
În 1910, Coandă a construit primul avion cu reacție, cunoscut sub numele de Coandă-1910, fără elice, pe care l-a prezentat la Salonul Internațional Aeronautic de la Paris. În timpul unui test de zbor în decembrie 1910, avionul s-a prăbușit, din cauza lipsei de experiență a lui Coandă ca pilot, dar el a scăpat nevătămat. Aceasta a fost prima dată când a observat fenomenul care avea să fie cunoscut ulterior ca "Efectul Coandă".
Carieră și Contribuții Ulterioare
Între 1911 și 1914, Henri Coandă a fost director tehnic la Uzinele de Aviație din Bristol, Anglia, unde a proiectat mai multe avioane performante, cunoscute sub numele de Bristol-Coandă. În 1912, unul dintre avioanele sale a câștigat premiul întâi la Concursul Internațional al Aviației Militare din Anglia.
În perioada Primului Război Mondial, Coandă a lucrat la "Saint-Chamond" și "SIA-Delaunay-Belleville" în Franța, unde a proiectat avioane de recunoaștere și primul tren aerodinamic din lume. În 1916, a creat Coandă-1916, un avion revoluționar cu elicele plasate în apropierea cozii, similar cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea căruia a contribuit mai târziu.
Efectul Coandă și Inovațiile Tehnologice
În 1934, Henri Coandă a brevetat în Franța "Efectul Coandă", care descrie devierea unui jet de fluid atunci când curge de-a lungul unei suprafețe convexe. Acest fenomen, observat pentru prima dată de el în timpul testelor cu avionul Coandă-1910, a avut aplicații importante în dezvoltarea aeronavelor și a altor tehnologii.
Coandă a realizat, de asemenea, numeroase alte invenții, cum ar fi un dispozitiv de desalinizare a apei de mare folosind energie solară și un sistem de detectare a lichidelor din sol pentru prospecțiuni petroliere. A construit un rezervor subacvatic din beton pentru stocarea petrolului în Golful Persic și a dezvoltat sisteme modulare ecologice.
Activitatea în Timpul și După Al Doilea Război Mondial
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Henri Coandă a lucrat în Franța ocupată, colaborând cu naziștii pentru a dezvolta sisteme de propulsie pentru sănii. După război, a fost recunoscut internațional pentru realizările sale, primind numeroase premii și distincții.
În 1969, Coandă a revenit definitiv în România și a devenit director al Institutului de Creație Științifică și Tehnică (INCREST). În 1970, a fost ales membru al Academiei Române, iar în 1971 a reorganizat, alături de Elie Carafoli, Departamentul de Inginerie Aeronautică la Universitatea Politehnică din București.
Recunoașteri și Premii
Henri Coandă a primit numeroase distincții de-a lungul vieții sale, inclusiv:
- Titlul de "Inventator al primului avion cu reacție" la New York (1956)
- Ordinul de Merit pentru Cercetări Științifice din partea UNESCO (1960)
- Medalia Militară din partea guvernului francez (1961)
- Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din București (1967)
- Ordinul "Meritul Științific" al României (1970)
Moartea și Moștenirea
Henri Coandă a murit pe 25 noiembrie 1972, la București, la vârsta de 86 de ani, și a fost înmormântat în Cimitirul Bellu. În onoarea sa, Poșta Română a emis o marcă poștală în 1978, iar Banca Națională a României a emis mai multe monede comemorative pentru a celebra contribuțiile sale la aviație.
Henri Coandă rămâne un simbol al inovației românești și mondiale, un pionier al aviației și unul dintre cei mai mari inventatori ai secolului XX.
