Socrate a fost un filozof grec din Atena care este considerat fondatorul filozofiei occidentale și printre primii filozofi morali ai tradiției de gândire etică. Figură enigmatică, Socrate nu a fost autorul niciunui text și este cunoscut în principal prin relatările postume ale scriitorilor clasici, în special ale elevilor săi Platon și Xenofon. Aceste relatări sunt scrise sub formă de dialoguri, în care Socrate și interlocutorii săi examinează un subiect în stilul întrebărilor și răspunsurilor; ele au dat naștere genului literar dialog socratic. Relatările contradictorii despre Socrate fac aproape imposibilă o reconstrucție a filosofiei sale, situație cunoscută sub numele de problema socratică. Socrate a fost o figură polarizatoare în societatea ateniană. În 399 î.Hr. a fost acuzat de impietate și de coruperea tinerilor. După un proces care a durat o zi, a fost condamnat la moarte. Și-a petrecut ultima zi în închisoare, refuzând ofertele de a-l ajuta să evadeze.
Dialogurile lui Platon se numără printre cele mai cuprinzătoare relatări despre Socrate care au supraviețuit din antichitate. Ele demonstrează abordarea socratică în domenii ale filozofiei, inclusiv raționalismul și etica. Socrate platonicianul își împrumută numele conceptului de metodă socratică, dar și ironiei socratice. Metoda socratică de interogare, sau elenchus, se concretizează în dialogul care utilizează întrebări și răspunsuri scurte, personificate de acele texte platonice în care Socrate și interlocutorii săi examinează diverse aspecte ale unei probleme sau ale unui sens abstract, de obicei legat de una dintre virtuți, și se află într-un impas, fiind complet incapabili să definească ceea ce credeau că au înțeles. Socrate este cunoscut pentru faptul că își proclama ignoranța totală; obișnuia să spună că singurul lucru de care era conștient era ignoranța sa, căutând să sugereze că realizarea ignoranței noastre este primul pas în filosofare.
Socrate a exercitat o influență puternică asupra filosofilor din antichitatea târzie și a continuat să o facă și în epoca modernă. A fost studiat de savanții medievali și islamici și a jucat un rol important în gândirea Renașterii italiene, în special în cadrul mișcării umaniste. Interesul față de el a continuat nestingherit, așa cum se reflectă în lucrările lui Søren Kierkegaard și Friedrich Nietzsche. Reprezentările lui Socrate în artă, literatură și cultura populară au făcut din el o figură cunoscută pe scară largă în tradiția filosofică occidentală.