Cotiso a fost rege dac după moartea lui Burebista, în condițiile în care vastul stat format de marele rege s-a destrămat. În timp ce în nucleul statal din munții Orăștiei s-au succedat regi ca Deceneu, Comosicus, Coryllus, Cotiso pare să fi stăpânit în sud-vestul Daciei, pe ambii versanți ai munților Banatului.
Anii de domnie nu sunt cunoscuți cu exactitate. Ei se înscriu în anii imediat următori morții lui Burebista (anul 44 î.Hr.). A fost conducător de oaste ca și Burebista. El a atacat de multe ori ținuturile de la miazăzi de Dunăre, stăpânite sau numai controlate de romani. Atacurile se săvârşeau în special iarna, deoarece romanii erau deprinşi mai ales cu lupta deschisă, din anotimpul frumos. Astfel, Cotiso obține o frumoasă victorie asupra armatei romane conduse de generalul Crassus (29 î.Hr.).
Un alt indiciu de atestare a timpului de domnie constă în faptul că regele Cotiso a fost contemporan cu Octavian Augustus. Din unele izvoare (de pildă Suetoniu) aflăm că, la un moment dat, Cotiso ajunsese în asemenea relații cu Augustus, încât era vorba de o mare înrudire între aceşti conducători: Cotiso urma să ia de soție pe fiica lui Augustus, Iulia, iar viitorul împărat să se căsătorească la rândul lui cu fiica lui Cotiso.
Aceasta ar presupune că regele dac ajunsese la o mare autoritate şi era vestit. Căsătoria n-a avut însă loc, deoarece Roma a început pregătirile de luptă în Panonia, la Siscia, pentru a porni împotriva dacilor. De altfel, Antonius, rivalul lui Augustus, spune că nu era vorba de Cotiso, ci de un alt rege pe nume Coson. Nu cunoaştem împrejurările și data morții lui Cotiso.
