CONDUCĂTORI

Iula (fiul lui Zombor)

  • NATIONALITATE: Maghiară
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Voievod al Transilvaniei
  • DOMNIE: c. 980 - 1003
  • PRECEDAT DE: ??
  • SUCCEDAT DE: Zoltán Erdőelvi

Gyula III, de asemenea, Iula sau Gyula cel Tânăr, Geula sau Gyla, a fost un conducător medieval timpuriu, care aparent a domnit în Transilvania. În jurul anului 1003, el și familia sa au fost atacați, deposedati și capturati de regele Ștefan I al Ungariei (1000/1001-1038). Numele "Gyula" înseamnă de asemenea si numele unui rang sau titlu. "Gyula"  însemna cel de-al doilea titlu, cel mai înalt din confederația tribală maghiară.

Potrivit lui Gyula Kristó, numele său real a fost probabil Prokui, cu toate acestea, anumiți istorici, de ex. István Bóna, nu sunt de acord cu această identificare.

Cronicile maghiare păstrau rapoarte contradictorii despre familia lui Gyula. Potrivit Gesta Hungarorum, Gyula, sau "tânărul Gyula", era fiul lui Zombor și nepotul bătrânului Gyula (fiul lui Horca). Aceeași cronică spunea că bunicul lui Zombor, Tühütüm - era unul dintre cei șapte șefi ai maghiarilor la momentul cuceririi bazinului carpatic, cel care l-a învins pe Gelu, conducătorul vlah al Transilvaniei.

Istoricul Florin Curta scrie că Gesta Hungarorum a prezentat familia lui Gyula pe baza unei legende locale care pare să fi luat proporții și legată de o confuzie primitiva între un nume de familie și numele unui rang militar [gyula] din federația triburilor maghiare.

Istoricul Gyula Kristó spune că scriitorul anonim al Gestei a făcut în mod arbitrar o legătură între nobilii Gyula-Zombor din județele Pest și Nógrád și familia gyulelor din Transilvania când scria despre strămoșii lui Gyula. Gesta Hunnorum et Hungarorum a lui Simon din Kéza a enumerat un Gyula printre cei șapte șefi ai ungurilor cuceritori, afirmând că "deși a venit în Pannonia împreună cu ceilalți, Gyula s-a stabilit definitiv în Transilvania." În cele din urmă, cronicile din secolele al XIV-lea și al XV-lea (inclusiv Cronica Iluminată) au distins trei Gyula, dintre care primul Gyula este unul dintre cei șapte șefi maghiari care "a găsit un mare oraș care a fost construit în vremurile anterioare de către romani” în timp ce era la vânătoare în Transilvania. Marele oraș este identificat ca Gyulafehérvár (astazi Alba Iulia).

Împăratul bizantin din secolul al X-lea, Constantin Porfirogenet, a scris despre un lider maghiar, intitulat Gyula, care se afla pe locul doi în rândul liderilor federației triburilor maghiare. Istoricul bizantin, John Skylitzes a menționat un "șef al turcilor" (ungurilor), pe nume Gylas, care a fost botezat la Constantinopol în jurul anului 952. Skylitzes a mai declarat că Gylas "a rămas fidel creștinismului" și nu a invadat Imperiul Bizantin după botezul său.

O părere este că Transilvania în secolul al X-lea pare să fi fost un principat independent, care era guvernat de o linie de prinți care erau numiți invariabil Gyula; ei au fost succesorii și, probabil, și descendenții lui Gyula care fusese liderul militar al federației tribale maghiare la momentul cuceririi Bazinului Carpatic. O altă opinie este că familia gyulasilor s-a mutat în Transilvania abia după 970. Istoricul român Vlad Georgescu susține că Gyula (Gyla) pare să fi fost de origine pecheneg, deoarece sursele bizantine vorbesc despre existența unui trib Petcheneg numit Gylas; Chiar sfântul monarh Ștefan I menționează, de asemenea, bătălii cu pechenegi, în inima Transilvaniei.

În 1003 (poate în 1002 sau 1004), Ștefan, încoronat în 1000 sau 1001, și-a condus personal armata împotriva unchiului său matern și Gyula s-a predat fără luptă. Istoricul român Florin Curta sugerează că singura sursă contemporană care menționează atacul lui Ștefan împotriva "rex Geula" este Annales Hildesheimenses. Pe de altă parte, Thietmar din Merseburg (975-1018) se referă la un alt personaj (Procui) care a fost unchiul regelui Ștefan și al cărui pământ a fost ocupat de rege. Florin Curta susține că Procui nu poate fi acelasi cu Gyula: conform Gesta Ungarorum din secolul al XIII-lea, Gyula a fost capturat de regele Ștefan I și ținut în închisoare pentru tot restul vieții; în schimb, Procui a fost expulzat de pe moșiile sale, înapoiat soției sale, iar mai târziu numit gardian al unui fort de frontieră de către regele Boleslav I al Poloniei. Numele Procui este probabil de origine slavă.

ARTICOLE SIMILARE

Apor Péc

Moise (Moyus) Akos

Roland Borșa

Ștefan (fiul lui Tekes)