Înainte de a scrie despre acest personaj al istoriei Transilvaniei, am dori să facem precizarea că acest posibil conducator al Transilvaniei nu este totuna cu voievodul Gyula I sau cu Iula (fiul lui Zombor). Pentru a înțelege aceasta incâlceală de nume de conducatori ai Transilvaniei, care par să fie un fel de trei în unul. Cronicile din secolele al XIV-lea și al XV-lea (inclusiv Cronica Iluminată) au distins trei Gyula, dintre care primul Gyula (intaiul) este unul dintre cei șapte șefi maghiari care "a găsit un mare oraș care a fost construit în vremurile anterioare de către romani” în timp ce era la vânătoare în Transilvania. Marele oraș este identificat ca Gyulafehérvár (astazi Alba Iulia). Gyula (al II-lea), daca ar fi să ne raportăm la scrierea maghiară, este fiul lui Horca (fiul lui Tühütüm) și fratele lui Zombor. Ei bine, să nu il confundam pe Gyula II cu Gyula III (cunoscut în istoria românească ca Iula) care era fiul lui Zombor, cel ce a fost întemnițat de regele Stefan I al Ungariei.
El a descins dintr-o familie ai cărei membri dețineau titlul ereditar gyula, care era al doilea în rang printre liderii federației tribale maghiare. Savanții maghiari îl identifică drept Zombor, menționat în Gesta Hungarorum din secolul al XIII-lea, deși Gyula și Zombor sunt frați în conformitate cu autorul anonim al Gesta. Conform cronicilor maghiare, stramosul familiei sale a fost unul dintre cei șapte șefi cuceritori care au ocupat Transilvania la vremea cuceririi ungare a Bazinului Carpatic, acesta fiind Tühütüm.
Istoricul maghiar Gyula Kristó susține că zona în care domeniile sale erau situate în jurul anului 950 se află în regiunea delimitată de râurile Temes (Timiș), Maros (Mureș), Körös (Criș), Tisza (Tisa) și Tutisz (necunoscut, dar posibil Bega). Istoricul american născut român, Florin Curta sugerează că este posibil ca Gyula și Horca să domine asupra regiunii de sud a bazinului carpatic, deoarece majoritatea descoperirilor de artefacte din secolul al X-lea s-au găsit în Ungaria la confluența râurilor Tisa și Mures.
Ioannes Skylitzes povestește că în jurul anului 952 Gyula a vizitat Constantinopolul, unde a fost botezat, iar împăratul Constantin VII l-a botezat. El a primit, de asemenea, titlul onorific patrikios la Constantinopol.
Gyula a primit un episcop numit Hierotheos care l-a însoțit înapoi în Transilvania. Astfel, Gyula, care a primit numele Ștefan dupa ce a adoptat credința creștină, mai exact ortodoxismul.
Nu este cert dacă Gyula a condus efectiv ținutul Transilvaniei, însă conform Gesta Hungarorum a avut două fiice, dintre care una se numea Karold și cealaltă Sarolt, iar Sarolt era mama viitorului rege Ștefan I al Ungariei.
