CONDUCĂTORI

Laiotă Basarab

  • NASCUT: 14??
  • DECEDAT: 1544
  • NATIONALITATE: Română
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Domn al Tarii Romanesti

Nu se cunoaşte originea acestui pretendent, care după 27 aprilie 1544 a pătruns în Ţara Românească, alungându-l pe Radu Paisie, cum arată cronicarul braşovean H Ostermayer. După cele două nume sub care este cunoscut, pare să aparţină vechiului neam domnes al urmaşilor lui Basarab I, desigur ramurii Dăneştilor.

Cronicarul Radu Popescu afirmă că boierii pribegi adversari ai lui Radu Paisie, în frunte cu Stroe (fostul mare paharnic din Floreşti), s-au dus la el, în „Ţara Ungurească" (Transilvania), fiindcă "era acolo, fecior de domn". După bine informatul H. Gstermayer "Basarab Vodă" era "un voievod român din Caransebeş "şi oastea sa era formată din husari şi trabanţi, la care s-au adăugat oamenii boierilor pribegi. Nu se ştie unde s-a dat lupta („războiul") dintre Laiotă Basarab şi Radu Paisie, cert este că cel dintâi a fost biruitor, iar domnul înfrânt se afla la 5 mai 1544 refugiat la Vadul Nicopolului, adică la Turnu (Nicopolului, Turnu Măgurele).

Un act din 23 octombrie 1546, datat de editori în 1542-1543, menţionează dania lui Radu Paisie către Radul vistierul (Furcă?): „pentru că aceste sate au fost domneşti, iar domnia mea am miluit pe Radu vistierul pentru credincioasa şi dreapta slujbă pe care mi-a slujit-o când a fost cea dintâi luptă cu Stroe Pribeagul şi ne-a doborât Stroe şi s-a spart oastea şi s-au împrăştiat toţi şi au fugit toţi şi au lăsat vistieria domniei mele şi au început să jefuiască vistieria domniei mele şi spart căruţele. Iar Radul vistierul nu a lăsat vistieria domniei mele, ci a scos-o cu bărbăţia sa şi a dres căruţele şi a adus toată vistieria la domnia mea la Turnu Nicopolului.  Atunci domnia mea foarte m-am bucurat şi m-am veselit pentru dreapta slujbă pe care mi-a slujit-o Radu vistierul".

Biruitor, Laiotă Basarab s-a instalat ia Târgovişte. Cronicile Interne sunt unanime în acest sens. Informaţiile lor se deosebesc doar atuncii când este vorba de durata domniei acestuia. Cea mai veche variantă a cronicii interne arată că revenirea lui Radu Paisie cu ajutoare turceşti a avut loc „o lună după aceia", aşadar, pe la sfârşitul lui mai 1544, în timp ce restul variantelor mai noi şi cea a lui Radu Popescu vorbesc de două luni, ceea ce nu se justifică documentar. După cum nu se justifică nici o domnie de trei zile atribuită lui Basarab de M. Miles, un cronicar din Transilvania.

Din această domnie de o lună a lui Laiotă Basarab nu s-au păstrat documente. Se ştie doar că a schimbat sfatul domnesc, numindu-şi, în chip firesc, propriii partizani. Astfel, Stroe Pribeagul a devenit mare ban al Craiovei, iar un Stanciul a devenit mare vistier. Domnia lui Laiotă Basarab s-a încheiat înainte de 2 iunie <1544>, când Radu Paisie se afla din nou în cetatea de scaun Târgovişte. Există şi un document de la acesta din urmă, din 14 mai, datat de editori în 1544, dar acesta nu are loc de emitere, putând fi dat chiar în locul de refugiu al lui Radu Paisie de la Vadul Nicopolelui sau pe drumul de întoarcere spre Târgovişte.

Cea mai veche variantă a cronicii Interne arată că o lună după aşezarea lui Laiotă Basarab la Târgovişte, "a sosit Radu-voievod cu boierii săi şi a adus mulţi ostaşi turci în ajutorul lui şi s-a luptat cu Laiotă la Fântâna Ţiganului. Şi a fost biruitor Radu-voievod şi a omorât pe Laiotă şi Stroe şi Manole şi Mihali". De aici nu rezultă clar dacă rivalul lui Radu Paisie şi boierii săi menţionaţi au căzut în bătălie sau au fost executaţi ulterior. Variantele mai mari ale cronicii interne şi cea a lui Radu Popescu interpretează însă textul de mai sus în sensul uciderii acestora în luptă.

La fel pare să ştie şi Ostermayer, deci nu este exclusă în cazul său o comprimare a informaţiilor, dincolo de plasarea incontestabilă a evenimentelor îndată după 27 aprilie 1544. Un alt document de danie al lui Radu Paisie pentru Radu vistier (Furcă?), care va fi analizat mai jos, conţine însă ştirea reală despre felul cum acesta l-a servit „cu dreaptă slujbă, când a venit Laiotă Băsărab şi cu Stroe la Fântâna Ţiganului, de s-au bătut cu domnia mea". Este limpede că bătălia de la Fântâna Ţiganului, care a pus capăt domniei de o lună a lui Laiotă Basarab a avut loc înainte de 2 iunie <1544>, atunci când Radu Paisie se afla din nou netulburat la Târgovişte. Lupta a fost localizată în judeţul Istoric Dâmboviţa, fie pe valea Mozacului, lângă satul Lesile, comuna Teiu, fie la sud de Târgovişte, în apropierea reşedinţei domneşti, pe râul Ilfov, în ambele locuri existând topicul Fântâna Ţiganului. Argumente există şi de o parte şi de alta, dar plasarea bătăliei la sud de Târgovişte pare mai apropiată de realitate, în lumina obiceiului domnilor români de a nu ceda reşedinţa domnească fără luptă, dând de multe ori o bătălie (adesea chiar cea hotărâtoare) la porţile acesteia.

  • Sursă 1: Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001