Mircea Ciobanul, unul dintre fiii lui Radu cel Mare (1495-1508), l-a înlocuit pe fratele său vitreg, Radu Paisie (1535-1545, cu întreruperi) . Ajuns la domnie cu sprijin turcesc, Mircea ,"Ciobanul", cândva negustor de oi, s-a dovedit fidel puterii suzerane, plătind tributul cuvenit, şi reprimând (peste 200 de boieri în aprilie 1545, câteva zeci în noiembrie 1552) sau combătând cu succes, în câteva rânduri, marii boieri partizani ai rezistenţei antiotomane, sosiţi din pribegia transilvăneană (în august 1546 şi în august 1548). În cele din urmă, în noiembrie 1552, boierii pribegi - însoţiţi de pretendentul Radu Ilie şi sprijiniti de comisarul imperial habsburgic pentru Transilvania, generalul Giovanni Battista Castaldo - l-au înfrânt pe Mircea, care şi-a pierdut cu această ocazie domnia în favoarea lui Radu Ilie (nov. 1552- ante 11 mai 1553), fiu al lui Radu de la Afumati (1522-1529, cu întreruperi).
În cursul acestei prime domnii de lungă durată a lui Mircea Ciobanul, oşti din Moldova şi Ţara devoitte să te alăture, în Românească au fost octombrie 1551, expeditiei turcesti conduse de sangeacbeii (conducătorii militari ai sangeacurilor sau teritoriilor administrative) de Seghedin şi Semedria contra oamenilor habsburgilor, care puseseră stăpânire pe Transilvania (iulie 1551), după o vacanţă de 11 ani (1540-1551) a instituţiei voievodatului. Stăpânirea imperială habsburgică în Transilvania (1551-1556) se efectua însă fără acordul Porţii, care din septembrie 1541, ca urmare a transformării Ungariei centrale în paşalâcul de la Buda (august 1541), devenise puterea suzerană a principatului autonom vasal Transilvania. Tot în legătură cu Imperiul otoman din acea vreme, măsura presiunii militare exercitate de „magnificul" Soliman (Suleiman) Kânünî (Legiuitorul) (1520- 1566) este dată şi de transformarea Banatului şi a unei părţi din Crişana în paşalâc (provincie otomană), cu centrul la Timişoara (în iulie 1552).
In mai 1553, Mircea Ciobanul a revenit pe tronul Tarii Romaneşti cu sprijin turco-tătar. Inlocuit, în februarie-martie 1554, de către Poartă cu Patraşcu ,"cel Bun" (1554-1557), Mircea a fost reinstalat in ianuarie 1558, la scurt timp după moartea răposatului domn. Cea de-a doua domnie a debutat, precum cea dintâi, cu uciderea unui număr mare de boieri şi ecleziaşti, şi a sfârşit cu moartea neasteptata a domnului, survenită in 25 septembrie 1559. Rămăşiţele lui Mircea Ciobanul se află în ctitoria sa biserica domnească de plan triconc de la Curtea Veche din Bucureşti.
