13?? Nu se cunoaște anul în care s-a născut Mihail I. A fost domn al Țării Românești, fiul cel mare al lui Mircea cel Bătân.
1408 În acest an (după P. P. Panaitescu sau O. Iliescu), Mihail fusese desemnat de către tatăl sau drept succesor pe tronul Țării Românești, prin gestul formal al asocierii la domnie.
1418 În ianuarie, după moartea tatalui sau, Mihail preia tronul țării. [1] În linii mari păstrează politica tatălui său de apropiere față de statele creștine în special față de Regatul Maghiar și Moldova continuând, pe aceeași direcție, colaborarea cu comercianții sași, chiar din primul an de domnie dând un act prin care „oaspeților”, adică sașilor din Heltau (Cisnădie) „și oamenilor lor anume vlahii” dreptul de a-și paște turmele „în munții noștri”.[2]
Sultanul Mehmet I Celebi, care avea orgoliul șifonat de Mircea cel Bătân, urmărea aducerea Țării Românești în sfera de influență otomană, consolidarea controlului otoman la Dunarea de Jos și luarea în stapanire a țărmului pontic nord-vestic.[1]
1419 În acest an, Mehmet I conduce două campanii otomane, una în primăvara anului, a doua în august, respinse de Mihail cu ajutorul maghiar. Luptele se reiau în toamnă, în părțile Severinului, unde, la 28 octombrie, se constată și prezența regelui Sigismund al Ungariei care dă un hrisov, în calitate de suzeran, mănăstirilor Vodița și Tismana, întărindu-le posesiunile.[2]
Profitând de situația grea a Țării Românești, cauzată de atacurile otomane, regele Ungariei a cucerit și Banatul de Severin, al cărui „domn” fusese Mircea, tatal lui Mihail. Importanta fortificatie de pe Dunare, precum și cetățile Orșova și Mehadia au fost trecute sub administrația comitetului de Timișoara, italianul (originar din Toscana) Filippo dei Scolari.
1420 În primavara anului, Mehmet I a organizat o vastă campanie militară terestră și navală împotriva Țărilor Române. Consecințele pentru Țara Românească au fost uciderea lui Mihail I, dar mai cu seamă a Dobrogei (devenită provincie de margine a Imperiului Otoman) și a cetăților dunărene Giurgiu și Turnu (transformate în „raiale”, în hinterlanduri sau capete de pod ocupate de turci). Tot pe linia Dunării, a „căzut” ăn vara anului, și cetatea Severinului, însemnat punct strategic danubian, aflat în acel moment în stapânirea regelui Ungariei.[1]
Bibliografie:
1 - Radu Lungu, Domintori si Principi ai Tarilor Romane, Editura Paideia, Bucuresti, 2010;
2 - Mihail I, ro.wikipedia.org - accesat la data de 29.06.2014
